Cum a ajuns un baron de un asemenea calibru sa fie tarat pe usile DNA, vom incerca sa explicam in randurile urmatoare. DNA a aflat ca si prin 2009 a facut acte de coruptie si, mai nou, se cere arestarea lui.
O intrebare se impune din start: cand au aflat procurorii DNA de faptele, recente, ale lui Ion Stan? Dupa consumarea lor sau inainte? Daca au aflat dupa comiterea infractiunii, atunci lasarea in libertate se justifica, fiindca deputatul se bucura de imunitate.
Daca, insa, procurorii stiau dinainte ca urma sa ia banii, daca l-au filat in timp ce comitea fapta de coruptie si, totusi, nu au intervenit, organizandu-i flagrantul, atunci este de neinteles. In cazul Trasculescu, se stie, au aparut, la comiterea faptei, mult prea devreme, cand plicul cu bani era deja in buzunarele intermediarului si n-au mai avut rabdare sa-i fie dat, mai departe, omului politic.
Doua flagranturi ratate cu buna-stiinta. De ce? In situatia asta, pare ca operatiunea anchetatorilor a fost doar una in scop electoral, de discreditare a partidelor aflate in competitie si nu s-a urmarit o lupta adevarata impotriva actelor de coruptie la nivel inalt.
Sa incercam sa intelegem comportamentul lui Ion Stan. De ce sa se expuna mai ales acum, in mijlocul bataliei electorale? A avut incredere in persoana, din cauza careia era sa-si piarda libertatea?
Statisticile arata ca povestile parlamentarilor corupti se deruleaza dupa acelasi tipic. Cunosc niste oameni de afaceri, carora la faciliteaza obtinerea de contracte grase cu statul. Dupa ce se termina lucrarile (daca se poate cu materiale de constructie din cele mai ieftine si proaste) facute, practic, din banii comunitatii, afaceristii isi opresc cea mai mare parte din bani. Ca circuitul sa se inchida complet, restul se intoarce la parlamentari.
Ion Stan nu este un simplu baron local, el fiind perceput drept un apropiat al fostului premier Adrian Nastase. O data cu rezulatele proaste obtinute la alegerile locale, Stan si-a pierdut mult din putere, in vara, de altfel a si fost debarcat de la sefia organizatiei social-democrate Dambovita. Iar arestarea lui Nastase pare ca l-a scos definitiv din carti.
Totusi, candideaza din partea USL pentru un nou mandat de deputat, pentru un loc in colegiul din Dambovita. De ce voia bani abia acum, in toiul campaniei electorale? Stia ca vin alegerile in luna decembrie si ar fi putut sa colecteze bani pentru a-si face reclama, cu mai mult timp in urma.
Cine-i tampit, cu 2 saptamani inainte de ziua votarii, nu sa primeasca, dar macar sa se atinga de subiectul bani.
In afara de asta, nici nu s-au stins bine ecourile de pe urma scandalului din jurul pdl-istului Alin Trasculescu. Si atunci, de ce a cazut Ion Stan in capcana procurorilor DNA? S-a crezut infailibil? Joaca un rol sau (greu de crezut) a ramas fara bani pentru campanie?
Dosarul are la baza un autodenunt, probabil, al unui om de afaceri. Oare ce l-a nemultumit de a ajuns sa se planga la DNA? Noi am spune ca nu a fost ceva care sa nu-i convina. Exista pericolul sa nu mai castige contrace cu statul, ca pana acum? Nu. Ca doar USL-ul este pe val acum.
Poate exista totusi, o explicatie. Omul de afaceri este vulnerabil. Poate are niste pacate ce ajung sa fie exploatate (pe baza de turnatorii, inregistrari,etc) de catre autoritati.
In fata santajului si amenintarii cu arestarea, ce va alege? Sa-si salveze pielea ori sa-l dea in gat pe protectorul sau financiar? Daca se denunta pana cand se incepe urmarirea penala (adica pana cand se prind anchetatorii) este absolvit de orice vina. Iar nelegiurile sale dispar ca prin minune. Atunci va accepta cooperarea.
Va face tot ce I se cere, inclusiv sa stea nemiscat cand I se pune tehnica de inregistrare pe sub camasa.
Pana acum nu am gasit vreun raspuns la intrebarea de ce Ion Stan sa fi luat banii acum, in plina campanie electorala si, mai ales, dupa scandalul Alin Trasculescu. Oricum, Stan se considera nevinovat si spune ca nu este vorba de niciun trafic de influenta.
Retinerea complicelui lui Trasculescu a avut loc sambata spre duminica (10/11 noiembrie). Interesant este ca pe Stan nu l-a speriat deloc ceea ce I s-a intamplat colegului sau de Parlament si, luni (12 noiembrie), exact a doua zi, ii cerea bani celui care avea sa-i devina denuntator. In ordonanta de incepere a urmaririi penale se spune ca in perioada 12-14 noiembrie 2012, invinuitul Stan Ion, deputat in Parlamentul Romaniei a pretins…”.
Nu l-au speriat deloc imaginile de la televizor si stirile tocate la televizor cu deputatul PDL corupt, care negocia contracte cu statul pentru bani? Or, el era in aceeasi situatie si, mai mult, dupa cum se arata in comunicatul DNA, a primit banii in 4 zile, pe 16, 19, 21 si 22 noiembrie.
Pe 20 noiembrie, Ion Stan nu a fost liber, a fost convocat in Plenul Camerei pentru a vota ridicarea imunitatii lui Trasculescu. Nu a mai fost nevoie, pentru ca si-a anuntat demisia. Nu a avut nicio tresarire Stan atunci cand colegul sau a ramas fara functia de demnitar?
In schimb, pe 21 si 22 noiembrie (ieri?) a mai primit cate 15.000 lei, sustin procurorii. Poate ca era convins ca nu incalca legea, cerand bani (procurorii spun ca urma sa-i foloseasca in campania electorala) in schimbul promisiunii de a obtine contracte.
Sau poate ca stia ca nu e bine ce face (si Trasculescu procedase la fel si a ajuns la demisie), dar avea incredere in omul respectiv, fiindca obtinuse contracte si cu alte ocazii. Poate ii era chiar prieten care, asa cum am aratat mai sus, a fost silit sa-l tradeze.
Este inexplicabil cum un om cu o asemenea experienta (de 16 ani presedintele organizatiei judetene Dambovita, de 12 ani in Parlament si vicepresedinte al comisiei de control al SRI) a cazut in plasa.
Daca intreaga operatiune apartine structurilor care s-ar fi razbunat pe dezvaluirile facute de Stan impotriva fostului premier MRU, vom vedea. Numai asa se explica lipsa lui de precautie. A fost scapat, voit, din brate. Pare ca o executie. Mai nou se invoca si fapte din 2009. Abia acum s-a aflat de ele?