Nicio tara nu a fost ocolita de virusul gripal de acum mai bine de 100 de ani. Pandemia de gripa din 1918 a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni in intreaga lume, inclusiv 675.000 de americani. Pandemia a durat din ianuarie 1918 pana in decembrie 1920.
New York avea aproape 1 milion de elevi, in 1918, si aproximativ 75% dintre ei traiau in conditii aglomerate, adesea insalubre, potrivit unui articol din 2010, din Public Health Reports, jurnalul oficial al Sanatatii Publice din SUA.
„Pentru elvii din cartierele cu astfel de locuinte, scoala oferea un mediu curat, bine ventilat, unde profesorii, asistentele si medicii practicau deja – si se documentau – inspectii medicale de rutina, amanuntite”, se spune in articolul Rapoarte de sanatate publica.
Potrivit dr. Howard Markel, istoric medical si director al Centrului pentru Istoria Medicinii de la Universitatea din Michigan, New York-ul a fost unul dintre cele mai afectate oraşe de gripă, scrie CNN, citat de ziare.com.
„Copiii isi parasesc casele, adesea insalubre, pentru cladiri scolare mari, curate si aerisite, unde exista intotdeauna un sistem de inspectie si examinare aplicat”, declara comisarul de sanatate al New York-ului de la acea vreme, Dr. Royal S. Copeland.
Elevii nu aveau voie sa se adune in afara scolii si trebuiau sa-i raporteze profesorului imediat, potrivit Copeland. In plus, profesorii verificau elevii pentru orice semne de gripa, iar elevii care aveau simptome erau izolati. Daca vreun copil avea febra, cineva de la departamentul de sanatate il ducea acasa, iar oficiali de sanatate hotarau daca conditiile erau potrivite pentru „izolare si ingrijire”, conform rapoartelor de sanatate publica. Daca nu, erau trimisi la un spital.
„Departamentul de sanatate a cerut familiilor copiilor care se recupereaza la domiciliu, fie sa aiba un medic de familie, fie sa utilizeze serviciile unui medic de sanatate publica, fara taxa”, se mai spune in Raportul de sanatate publica.
Argumentul de la Chicago pentru a lasa scolile deschise pentru 500.000 de elevi a fost acelasi: pastrarea scolilor deschise i-ar tine pe copii departe de adultii infectati – rationamentul a continuat.
Daca distantarea fizica ar fi fost de ajutor atunci, ar fi fost mai usor, pentru ca absenteismul in scoli a crescut in timpul pandemiei – poate din cauza a ceea ce un oficial de sanatate publica din Chicago a numit „flupobie” (fobia de gripa), in randul parintilor.
„Rata absentelor a fost atat de mare, nu a contat ca scolile au fost deschise”, a spus Markel.
O parte din strategia Chicago-ului a fost sa asigure circulatia aerului curat. Camerele scolilor au fost supraincalzite in timpul iernii, astfel incat ferestrele sa poata ramane deschise in orice moment, potrivit unui document din 1918 al Departamentului de Sanatate din Chicago. Concluzia raportului, in urma analizarii datelor vremii, a fost ca „decizia de mentinere a scolilor deshise in timpul epidemiei recente de gripa a fost justificata”.
Si la New York, comisarul pe sanatate de atunci, Copeland, a declarat pentru New York Times: „Cat de bine a fost sa ai copiii sub observatia constanta a persoanelor calificate, in loc sa inchizi scolile”.
Markel si alti cercetatori au examinat datele si inregistrarile istorice din 1918, din 43 de orase. Si nu sunt la fel de convinsi.
New York „nu a facut ce se putea mai rau, dar nici ce era cel mai bine”, a spus Markel.
Cercetarile au aratat ca orasele care au implementat carantinarea si izolarea, inchiderea scolilor si interdictiile la adunarile publice au inregistrat cele mai mici pierderi de vieti omenesti.
„Orasele care au luat mai mult de una dintre aceste masuri s-au descurcat mai bine. Iar inchiderea scolilor a contribuit la asta”, subliniaza Markel.
Expertii in sanatate publica, inclusiv Markel, atrag atentia ca in momentul de fata nu avem de-a face cu o gripa. Mai sunt inca multe de aflat despre noul coronavirus si boala pe care o provoaca, Covid-19.
Decizia corecta astazi, spune Markel, este inchiderea scolilor.