Ca şi în cazul celorlalte aspecte pe care le-am prezentat până acum, şi aceste comportamente sunt o încercare a copiilor de a deţine controlul, de a vedea până unde este limita părinţilor. Iar dacă aceştia rămân fermi pe poziţii şi răspund corespunzător vor eradica acest comportament.
Iată câteva exemple concrete de situaţii şi cum pot fi ele contracarate.
Cum să răspunzi lipsei de respect
Mulţi părinţi se întreabă de ce oare sunt copiii lor lipsiţi de respect. Răspunsul ar fi că deşi sunt preadolescenţi sau chiar adolescenţi, aceştia încă nu ştiu cum să-şi exprime corespunzător emoţiile. Şi pentru că au în jur alte exemple de comportament (uneori rele, alteori bune), le vor încerca, fără să se gândească prea mult la ele sau la consecinţe. Să zicem că îşi dă ochii peste cap sau vorbeşte urât. Dacă spui „Dacă mai faci asta o dată, eşti pedepsit!”, mai mult ca sigur situaţia se va repeta.
„Când băiatul meu era în şcoala generală, a trecut printr-o perioadă în care răspundea sarcastic la absolut orice cu «Mdaa, sigur!». Şi i-am răspuns o dată sau de două ori «E ceva în neregulă? De ce foloseşti tonul acesta cu mine?». Se uită la mine senin şi mă întreabă «Care ton? Nu înţeleg ce vrei să spui!». «Nu îmi place tonul pe care îl foloseşti când vorbeşti cu mine şi mi-ar plăcea să găseşti o modalitate de a vorbi mai frumos». Răspunsul lui a venit, şocant: «Mdaa, sigur!». Am fost frustrat o vreme şi atunci m-am hotărât să nu-i mai spun nimic. Puţin cam greu, dar m-a susţinut şi soţia. În cele din urmă, mai repede decât ne aşteptam, aceste formule au dispărut. Dacă dai satisfacţie unui astfel de comportament, va căpăta putere. Şi, pe măsură ce copilul creşte, va dezvolta abil alte căi de a te scoate din sărite”. James Lehman, terapeut comportamental, creatorul programului pentru părinţi „The Total Transformation Program”.
Citeşte continuarea pe Sfatulparintilor.ro.