Cele mai multe locuri de munca vacante în România sunt în construcţii, aproape 50.000. Alte 29.000 de posturi sunt libere în domenii precum activităţi poştale şi curierat iar în restaurante necesarul se ridică la peste 20.000 de posturi.
Majoritatea muncitorilor imigranţi vin din Nepal, Sri Lanka, India şi Pakistan însă firmele de recrutare spun că importul de forţă de muncă este greu de făcut din cauza birocraţiei şi a procesului de selecţie a angajaţilor. „Procedurile durează între 4 si 6 luni, ei pot veni şi anul următor”, a spuns Melania Pop, directorul unei firme de recrutare pentru emisiunea de știri Observator.
„E foarte important ca angajatorul să înţeleagă pe cine recrutează, să facem o recrutare corectă, adaptată domeniului. Dacă îl aduci într-o spălătorie auto şi lucrează iarna, tu nu o să poţi să-i recrutezi din ţările calde. Nu vor rezista. Dacă vrei sa-i aduci într-o industrie de 4 si 5 stele va trebui să te duci către ţări gen Filipine, dacă vrei să iei maseuze balineze, ele sunt de 5 stele în România”, explică Melania Pop, director firmă recrutare.
Cei mai mulţi emigranţi reuşesc să se acomodeze în companie în două luni, arată statisticile firmelor de recrutare.
Muncitorii asiatici din România câştigă mai bine decât acasă, mulţi trimit bani familiilor. 70% dintre ei lucrează în domenii necalificate, dar în medie, chelnerii, cameristele sau sudorii au salarii de 3.400 de lei pe lună, casierii și curierii câștigă 2.400 de lei, dar un bucătar cu experiență și calificări bune poate ajunge la 7.000 de lei pe lună.
Unul dintre ei este Fernando, care a venit din Sri Lanka. Bucătar la un restaurant din Bucureşti, s-a adaptat în România şi vrea să rămână la noi. „Aştept să îmi dobândesc cetăţenia. Îmi place aici. Am şi o relaţie aici. aşa că viaţa mea este aici”, spune Fernando.
“Sunt aici de doi ani şi jumătate şi lucrez la supermarket. Am cazare de la companie, mâncare de la companie şi salariul meu este de 2.400 – 2.500 de lei pe lună. Cel mai greu este drumul spre muncă. Facem o oră jumate până la muncă şi la întoarcere la fel. Este greu pentru că muncim opt ore în supermarket şi trei ore pierdem pe drum”, declară un angajat la supermarket, originar din Nepal.
„Ca productivitatea lor să fie bună şi integrarea în muncă rapidă, trebuie să facem şi acomodarea lor în ţară. Integrarea înseamnă să le explici legislatia ţării, să le explici unde sunt magazinele locale, un medic de familie, cursuri de limba română pentru a se adapta mai usor în companii în care nu toti angajaţii vorbesc engleză, traducerea procedurilor de la locul de muncă în limba ţării lor”, mai precizează Melania Pop, director firmă recrutare.
Criza forţei de muncă este agravată de faptul că trei din zece muncitori asiatici au plecat de la noi din ţară după aderarea la Schengen, conform statisticilor de la firmele de recrutare.