Ce şanse are Opoziţia să TRÂNTEASCĂ Guvernul Ponta. De ce vor PDL-iştii moţiune de cenzură

Guvernul Victor Ponta îşi asumă miercuri în Parlament răspunderea pe Legea despăgubirilor acordate pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist.

Potrivit articolului 113 din Constituţie, „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor„.

Partidele de opoziţie se află la limită cu îndeplinirea acestui barem de strângere a semnăturilor.

CITEŞTE ŞI Guvernul îşi ASUMĂ răspunderea pe Legea proprietăţilor. Ponta: Abia aştept o moţiune de cenzură

Astfel, din 592 de parlamentari, 420 se află în arcul guvernamental – PSD, PNL, PC şi minorităţi.

În schimb, Opoziţia unită are doar 172 de senatori şi deputaţi, distribuiţi astfel: PDL – 81, PPDD – 64 şi UDMR – 27.

Niciuna dintre aceste trei formaţiuni nu are suficienţi parlamentari pentru a strânge singură semnăturile pentru o moţiune de cenzură, adică 148. În plus, democrat-liberalii, care şi-au anunţat intenţia de a depune o moţiune de cenzură, trebuie să obţină sprijinul atât al PPDD, cât şi al UDMR.

Deocamdată, opoziţia unită are capacitatea de a iniţia o moţiune de cenzură având o marjă de 24 de parlamentari. Pe termen lung însă şi acest atribut al opoziţiei poate fi periclitat din cauza dezertorilor care au trecut din barca opoziţiei în partide aflate la putere, trend care pare a se menţine.

De exemplu, de la începutul legislaturii PDL a pierdut trei deputaţi, iar PPDD patru. În plus, senatorul Leonard Cadăr şi-a anunţat ieri demisia din PDL, surse indicând ca probabilă înscrierea sa în PSD.

„NU VREM CA LEGEA SĂ TREACĂ CA GÂSCA PRIN APĂ…”. AMENINŢAREA CU CCR

Totodată, demersul opoziţiei de a trece o moţiune de cenzură împotriva Guvernului este sortit eşecului în condiţiile în care dezechilibrul dintre opoziţie şi putere este considerabil.

Pentru ca o moţiune de cenzură să fie adoptată, este nevoie de jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, în cazul de faţă 297. Asta ar însemna ca nu mai puţin de 125 de parlamentari USL să se revolte peste noapte împotriva propriului guvern.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, recunoaşte că moţiunea de cenzură nu are şanse să treacă, dar a apreciat că demersul nu este unul inutil. „Scopul este să dezbatem legea pentru că altfel va trece nedezbătută, ca gâsca prin apă, nu neapărat să cadă Guvernul. Sunt unele lucruri neclare în această lege şi vrem să vedem ce viziune au. Şi când eram noi la putere şi am avut asumări, ei depuneau moţiune de cenzură deşi ştiau că nu are şanse să treacă”, a declarat Toader pentru ROMÂNIATV.NET.

Democrat-liberalul a precizat că, în acest moment, depunerea moţiunii depinde de poziţia UDMR urmând ca miercuri să se ştie exact dacă opoziţia se coalizează în acest demers.

După previzibilul eşec al moţiunii, pedeliştii iau în calcul şi posibilitatea atacului la Curtea Constituţională. „Trebuie să vedem dacă este constituţională. Experţii noştri se vor uita pe lege„, a mai spus Toader.

Vasile Blaga, preşedintele democrat-liberalilor, a declarat, marţi, că PDL a discutat cu reprezentanţi ai UDMR şi ai PPDD pentru depunerea unei moţiuni de cenzură la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul restituirii proprietăţilor.

„Până la a depune o moţiune de cenzură desigur au fost discuţii între liderul nostru de grup Mircea Toader şi liderul grupului UDMR şi colegii din PPDD, pentru că o moţiune de cenzură nu poate fi depusă decât dacă o semnează toate partidele din opoziţie. Încă UDMR nu are un punct de vedere conturat, am discutat şi cu domnul preşedinte Hunor aseară, să vedem în cursul acestei săptămâni”, a precizat Vasile Blaga înainte de şedinţa BPN al PDL, potrivit Mediafax.

UDMR va decide probabil marţi dacă va susţine moţiunea de cenzură pe tema despăgubirilor, a declarat, duminică, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely.

Proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea miercuri, stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

„Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată”, se arată în Constituţie.