Ce schimbări aduce intrarea Roşiei Montane în Patrimonul UNESCO. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, marți, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – care a susținut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă.
Dosarul a fost amânat în două rânduri, atât ieri, cât și duminică.
Au existat îngrijorări legat de acest dosar și asta deoarece sunt specialiști care afirmau că odată cu această decizie statul român va fi nevoit să plătească miliarde de dolari ca despăgubire pentru explotările miniere pe care ar fi urmat să le facă compania candiană Gabriel Resources.
Sunt păreri însă care menţionează că acest demers nu afectează deloc procesul pe care România îl are cu Gabriel Resources și asta nu însemană, de asememenea, că mineritul va fi interzis în permanentă în zonă.
La nivel oficial s-au făcut eforturi pentru ca Roșia Montană să intre în patrimoniul UNESCO. Astăzi, acest lucru a devenit ofcial.
În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.
Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.