Presa internaţională consemnează primele rezultate configurate ale votului de la alegerile parlamentare din România, dar subliniază avansul extremei drepte şi perspectiva de a avea un preşedinte ultranaţionalist şi prorus.
”De la ieșirea din comunism în 1989, România a evitat în mare măsură naționalismul ”, scrie The Guardian, dar această epocă se poate încheia chiar în aceste zile. PSD a reușit să se instaleze în frunte, însă asta nu rezolvă decât într-o oarecare măsură problema, cred jurnaliștii britanici.
Citește și: REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2024: Cum arată configuraţia Parlamentului după numărătoarea oficială LIVE
„Partidele pro-UE din România par să fi ţinut piept extremei drepte la votul parlamentar, deşi prezenţa puternică a extremei drepte este semnificativă”, titrează şi cei de la POLITICO.
Semnalele iniţiale de duminică seară – din sondajele efectuate la ieşirea de la urne şi din procesarea primelor rezultate – arătau că establishmentul politic tradiţional va păstra controlul asupra parlamentului, rezistând unei creşteri a extremei drepte. Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu părea că va obţine aproximativ un sfert din voturi, devansând Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de extremă-dreapta.
Despre alegerile prezidențiale, Politico scrie că România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului după ce Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al preşedintelui rus Vladimir Putin, a câştigat primul tur al alegerilor pentru importantul post de preşedinte la 24 noiembrie, parţial pe baza unei campanii de mare succes pe TikTok.
Agenţia franceză de ştiri AFP titrează la rândul său că „social-democraţii sunt în frunte, dar extrema dreaptă face progrese semnificative iar viitorul parlament va fi unul fragmentat ceea ce va duce la negocieri dificile pentru formarea viitorului guvern.”
Şi cei de la Reuters vorbesc de o ”coaliţie pro-occidentală condusă de PSD care va avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern, deşi extrema dreaptă va reprezenta o forţă substanţială în noul legislativ”.
Cu toate acestea, o coaliţie largă ar fi dificil de format pe fondul dezacordurilor privind reformele şi măsurile necesare pentru a ţine în frâu deficitul bugetar uriaş al ţării, în prezent cel mai mare din UE, de 8% din producţia economică.
Jurnaliştii de la Associated Press vorbesc despre victoria stângii din România care a luat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare dar atrag atenţia asupra câştigului major punctat de partidele de extremă dreapta care intra in parlament in număr mult mai mare faţă de precedentul scrutin din 2020.