Ce se ascunde în spatele planului lui Ponta pentru atragere de investiţii

Considerat de unii drept o iniţiativă bună, iar de alţii ca un joc de imagine, strict politic, planul de atragere de investiţii şi de creare de 50.000 de locuri de muncă este analizat de Cristian Socol în Adevărul.

„Planul Ponta de investiţii şi creare de locuri de muncă este doar o piesă dintr-un puzzle construit cu viziune. Pe fondul consolidării macroeconomice (concretizată în procedura de deficit bugetar excesiv, surplus de cont curent,costuri de finanţare reduse s.a.), a stabilităţii politice şi a contextului regional favorabil, percepţia investitorilor asupra României dă semne de schimbare. Premierul a simţit momentul bun şi, pe baza relansării relaţiilor economice şi politice externe a propus pedalarea pe atragerea de investiţii străine directe. Miza ascunsă este de a stimula investiţii pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată de investiţii greenfield cât mai mult cu putinţă”, scrie sursa citată.

În analiza Adevărul se arată că „prin folosirea resurselor disponibile combinată cu îmbunătăţirea tehnologică va apărea ca efect creşterea celor două tipuri de eficienţă ca urmare a stimulării investiţiilor care aduc tehnologie ridicată şi efecte de multiplicare„.

„Una dintre ţintele Planului Naţional de investiţii Strategice şi creare de locuri de muncă este modificarea de paradigmă cu privire la tratamentul investitorilor autohtoni sau străini. (…) Este primul exerciţiu de programare economică orientativă din istoria postdecembristă a României (model folosit de zeci de ani în Germania, Franţa, Olanda, China, SUA s.a.)”, mai notează sursa citată, adăugând că planul dă dovadă de o viziune atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Alte articole

ANALIZĂ Mai poate candida Călin Georgescu la alegerile prezidențiale? Părerile specialiștilor și ale analiștilor sunt foarte împărțite

ANALIZĂ Cu câți bani rămân în buzunar muncitorii din construcții, industria alimentară și agricultură, după eliminarea facilităților fiscale în urma „ordonanței trenuleț”