Oficialul de la Finanțe neagă eventuale tăieri de salarii.
„Trebuie privită datoria publică, știu că există o citire în litera legii, nu în spiritul legii. Legea responsabilității fiscal bugetare are în vedere și situații în care faci împrumuturi pentru investiții. Nu se aplică o înghețare de drept dacă avem împrumuturi pentru investiții. Creșterea temporară a datoriei se datorează împrumuturilor din PNRR.
Nu avem în vedere o astfel de chestiune privind înghețarea salariilor. Reforma administrativă este o chestiune care este asumată și prin PNRR și se va face de coordonatorii de reformă”, a declarat Adrian Câciu.
Câciu a mai declarat că deficitul se va situa sub 50% din PIB:
„Pe prognozele care sunt acum și care vor apărea și săptămânile următoare, datoria va fi sub 50% din PIB. Ceea ce vedem este conjunctural și se raportează la PIB-ul anului trecut. Economia funcționează în prezent și în viitor”, a transmis Câciu.
Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%, potrivit ministrului.
„Creşterea economică este creşterea reală din care se reduce deflatorul sau mai simplu spus inflaţia internă. Eu îmi menţin prognoza că PIB-ul nominal al acestui an va fi cel puţin la nivelul la care am construit bugetul, iar creşterea reală se calculează în funcţie de câtă inflaţie ai în această creştere nominală. La acest moment, nu vreau să mai spun cifre să nu mai fiu oarecum contrazis de instituţii, cred că putem să ajungem la 4% anul acesta dacă o să ne ţinem de calendar.
Trebuie să înţelegem că nu faci rabat la finanţarea economiei doar pentru că ai anumiţi indicatori pe care trebuie să te uiţi din perspectivă contabilă. În pandemie am observat acest lucru şi cred că acum unele din elementele pe care le decontăm din perspectiva modului în care trebuie să stimulăm economia sunt şi nota de plată a întârzierii unor măsuri atunci”, a afirmat ministrul Finanţelor la finalul şedinţei de Guvern.
Criza economică abia a început. Liderul Băncii Mondiale avertizează: e momentul să vă puneți centurile, pentru că după Paște vor urma scumpiri explozive la alimente.
Omenirea se înfruntă o catastrofă de proporții, a avertizat David Malpass, președintele Băncii Mondiale. Perspectivele negative cu privire la criza alimentară s-au acutizat de la debutul războiului din Ucraina.
„Este o catastrofă umană, ceea ce înseamnă că domeniul alimentar merge în jos. Totodată, devine o provocare pentru guverne, care nu pot face nimic în privința asta. Nu ei au creat-o, dar prețurile continuă să crească”, a declarat Malpass, într-un interviu pentru BBC.