Românii pleacă pe bandă rulantă din țara de origine, iar alții, anumite categorii de bugetari, precum militari, polițiști și magistrați profită de posibilitatea de a se pensiona anticipat. De asemenea, numărul bebelușilor născuți scade de la an la an, iar cel al pensionarilor crește puternic. Astfel, pentru ca sistemul de pensii – etichetat deseori drept „falimentar”, să poată supraviețui, politicienii au creat diverse proiecte de lege, în general aspru contestate în spațiul public.
În timp ce îngrijorarea românilor devine din ce în ce mai mare cu privire la viitorul sistemului de pensii, luni, 10 octombrie, Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii, a explicat cât vor trebui să muncească românii pentru a se încadra în vârsta de pensionare.
Întrebat dacă cei care aleg pensionarea opțională la 70 de ani vor beneficia de facilitați fiscale, oficialul instituției de stat a răspuns:
„Asta va fi reglementată în noua lege a pensiilor. În momentul de faţă, vârsta standard de pensionare în România este 65 de ani.
Nu cred că se urmărește ca aceasta vârstă să crească decât opțional. Este şi prevedere în momentul asta în codul administrativ”, a transmis Daniel Baciu, la Antena 3.
Legat de uniformizarea vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani, până în 2035, preşedintele Casei Naţionale de Pensii a punctat:
„Se încarcă o eșalonare a vârstei de pensionare. Dacă se va hotărî lucrul acesta, se va face eșalonat, creșterea să fie foarte lină şi să nu afecteze într-un mod frontal anumite categorii de pensionare”, a mai declarat Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii, potrivit sursei citate.
Speranța de viață a românilor este de 75,4 ani, în România, potrivit celor mai recente studii. În 1990, vârsta pentru speranța de viață era de 69,7 ani.