Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare. Speranţa de viaţă a românilor a trecut de 74 de ani

Vârsta de pensionare se raportează la speranţa de viaţă a unei ţări. În 2019, speranţa de viaţă a românilor era de 75,6 ani, în anul 1990 era de 69,9 ani, iar datele Eurostat mai arată că în 1980 românii trăiau până la circa 69,2 ani.

La nivelul Uniunii Europene, speranţa de viaţă la naştere a fost estimată la 80,4 ani în 2020, cu 0,9 ani mai mică decât în 2019, ajungând la 83,2 ani pentru femei şi la 77,5 ani pentru bărbaţi, cu un an mai mică decât în 2019.

Alte articole

Veste proastă pentru aproape cinci milioane de români. Câştigurile vor fi impozitate a doua oară, Iohannis a trimis legea la Monitor!

Pensii 2022. Prinţi şi cerşetori: 90 de mii de români au peste 5.000 lei, iar un milion primesc 300 de lei lunar

În ansamblu, între 2002, primul an pentru care datele privind speranţa de viaţă au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE, şi 2020, speranţa de viaţă la naştere în UE a crescut cu 2,8 ani, de la 77,6 la 80,4 ani. Creşterea a fost de 2,4 ani pentru femei şi de 3,2 ani pentru bărbaţi.

Estimările calculate de Eurostat pe baza datelor din 2020 arată că în majoritatea statelor membre a existat o scădere semnificativă a speranţei de viaţă în 2020. Cele mai mari scăderi ale speranţei totale de viaţă la naştere au fost înregistrate în Spania (-1,6 ani faţă de 2019), urmată de Bulgaria şi Polonia (ambele -1,5 ani), iar apoi Lituania şi România (ambele -1,4 ani).

Comparând speranţa de viaţă din 2020 cu cea din 2019, aceasta a scăzut cu 1 an sau mai mult în 9 state membre (Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania, Italia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia), a scăzut cu mai puţin de 1 an în 16 state membre şi a crescut cu o valoare modestă 0,1 ani în Danemarca şi Cipru.

Există încă diferenţe majore între ţări când se analizează speranţa de viaţă a bărbaţilor şi femeilor. În 2020, speranţa de viaţă pentru femei era încă mai mare decât speranţa de viaţă pentru bărbaţi. Cu o diferenţă de gen de 5,6 ani în 2020, femeile nou-născute din UE s-ar putea aştepta, în general, să trăiască mai mult decât bărbaţii. În plus, acest decalaj a variat substanţial între statele membre ale UE. În 2020, cea mai mare diferenţă între sexe a fost în Lituania (10,0 ani) şi cea mai mică în Ţările de Jos (3,4 ani).

Vârsta de pensionare creşte. Femeile vor ieși la pensie la 63 de ani

O primă schimbare va fi limita de ieșire la pensie. Dacă acum, pentru femei, este de 61 de an, din 2030 se dorește să se ajungă la 63 de ani, conform declarațiilor președintelui Casei Naționale de Pensii, urmând ca mai apoi să se facă egalizarea înre cele două categorii, și să se ajungă la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. ”Este o tendință în toate statele din Uniunea Europeană a creșterii vârstei de pensionare datorită speranței de viață, care este în continuă creștere.În acest moment, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani la bărbați și – în 2033 – se ajunge la 63 de ani la femei.”

Ce s-a angajat Guvernul să facă referitor la pensii:

• transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.
• eliminarea indicelui de corecție.
• creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,
• modificarea pensionării anticipate.
• stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare.
• ministerul muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament.
• aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023.
• toate dosarele de pensii recalculate – Q4 2022.
• aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022.
• aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.