Din dorința de a avea un spațiu de locuit mai aerisit și mai spațios mulți români ajung să încalce legea și chiar să se pună în pericol. Nu puține sunt cazurile în care românii au achiziționat apartamente pe care ulterior le-au modificat, spărgând pereți sau demolând debarale și băi, fără a cere însă avizul necesar pentru un astfel de demers. Majoritatea românilor afirmă că fac acest lucru în mod ilegal din cauza costurilor ridicate și din cauza birocrației. Cele mai multe probleme apar atunci când vor să vândă apartamentul, deoarece băncile refuză să ofere credite atunci când planurile apartamentului nu mai reflectă realitatea „din teren”.
Citește și: Apartamentul lui Ioan Becali, scos la licitaţie de ANAF. Cât costă locuinţa de lux din Floreasca
„Prima regulă de la care ar trebui să plecăm este să nu presupunem şi să nu ne dăm cu părerea că putem sau nu să construim fără autorizaţie. Majoritatea lucrărilor au nevoie de autorizaţie de construire.”, a explicat Andreea Secu , avocată specializată în dreptul imobiliar.
Chiar și unele dintre cele mai mărunte lucrări au nevoie de un aviz din partea primăriei, în special dacă modificarea pe care vrem să o face presupune o demolare. Se plecăm de la scenariul simplu conform căruia ne achiziționăm un apartament de trei camere, pe care dorim să îl transformăm în unul de 2 camere, mai spațios și mai „aerisit”. Ei bine, în acest caz avem nevoie de o autorizație, iar acest proces durează cel puțin șase luni,
„Am avut şi situaţia unui proprietar care şi-a îndepărtat un perete aparent nestructural, din punctul lui de vedere, ceea ce a condus la fisurarea tuturor pereţilor de la etajele următoare. S-a trezit în situaţia că trebuie să plătească toate lucrările de reparaţie.”, a declarat Eugen Lozincă, inginer.
Cu toate că majoritatea românilor nu fac modificări majore, care să afecteze structura de rezistență a clădirii, există suficiente cazuri în care se întâmplă acest lucru, iar siguranța clădirii și a tuturor locatarilor este pusă în pericol.
„Întâlnim des acest fenomen în care realitatea din teren nu bate cu cadastrul. Ce găsim cel mai des sunt: ba o debara care s-a demolat, ba nişte modificări care nu afectează structura de rezistenţă. Există şi cazuri în care proprietari inconştienţi, fără să consulte un specialist, au hotărât să dărâme pereţi de rezistenţă în cazul clădirilor vechi sau să taie o diafragmă, un stâlp.”, a explicat Mihai Cristian, expert tehnic.
Separat de problema siguranței, aceste modificări realizate fără aviz pot genera probleme și atunci când încercăm să vindem sau să achiziționăm un astfel de apartament. Dacă există diferențe între cadastru și realitatea „din teren”, băncile nu vor fi dispuse să ofere credite ipotecare.
„Evaluatorul va fi obligat să consemneze în raport această neconcordanţă. De regulă, băncile vor refuza să ofere o finanţare.”, a afirmat Serafima Prodan, avocată specializată în drept imobiliar.
Poate că este greu de imaginat, însă în cazul unui seism major fiecare modificare, oricât de mică ar fi, este relevantă.
„Închiderea unui balcon reprezintă o încărcare care, însumată pe zece niveluri, aduce un surplus de încărcare şi un surplus de masă.”, a explicat Eugen Lozincă, inginer.
Zugrăvelile, tencuielile, montarea de placaje, pardoseli şi finisaje sau reparaţiile şi înlocuirile de tâmplării nu necesită autorizaţie de construire dacă proprietarul nu modifică structura de rezistenţă şi nu afectează aspectul arhitectural al construcţiilor.