Ce se întâmplă din 1 septembrie 2024 cu românii care aleg să rămână în activitate. Anunțul făcut de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu
”O decizie de pensionare este o decizie pe care o primește fiecare pensionar în mod regulat și unde se vede foarte clar totalul de puncte, valoarea punctului de referință, stagiul de cotizare. Acestea sunt valori uzuale cu care noi lucrăm frecvent în activitatea noastră de zi cu zi”, a spus președintele Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, la Antena 3.
Odată ce noua lege a pensiilor va fi implementată, va apărea și o serie de modificări. Spre exemplu, românii care rămân în câmpul muncii mai mult timp, vor avea o pensie mai mare datorită punctelor de stabilitate.
„Eu aș vrea să nuanțez. Trebuie să ținem cont de faptul că dosarul de pensie al fiecărui pensionar este unic. Și că noua lege a pensiilor din sistemul public prevede o formulă care are doi parametri. Totalul punctelor acumulate, care este format din totalul punctelor contributive, totalul punctelor necontributive și punctelor de stabilitate.
Punctele contributive sunt reprezentate de toate veniturile purtătoare de contribuții de asigurări sociale. Punctele pentru perioadele asimilate se referă la perioadele de studii pentru care se oferă 0,25 puncte pe an, plus perioadele de armată, respectiv, dacă a fost cazul, probabil în cazul puținilor pensionari, de prizonierat sau detenție politică, iar punctele de stabilitate sunt puncte prin care, pe lângă contributivitate, răsplătim munca și rămânerea în activitate astfel încât pensionarii cu un stagiu de cotizare mai îndelungat vor avea o pensie mai bună.
Această diferență se vede în special în cazul celor care sunt în indemnizația minimă socială, fiindcă astăzi avem în România aproximativ 1.200.000 de pensionari din cei 4.700.000 de pensionari care sunt în indemnizația minimă socială.
Aceștia au beneficiat deja de o creștere datorită majorării de la 1 ianuarie cu 13,8% de la 1.125 de lei la 1.281 de lei. Ei bine, în cazul celor în indemnizația minimă socială, care au stagii de cotizare peste 25 de ani, datorită punctelor de stabilitate, nu vor mai fi otova cu toții, ca într-un sac, la același nivel, și cei care au lucrat de exemplu, 35-38 de ani pe salariul minim pe economie, nu vor mai primi același venit ca pensionarul care a lucrat 15 ani stagiul minim de cotizare, are pensie limită de vârstă și care primește tot indemnizația minimă socială. Datorită punctelor de stabilitate, cei care au muncit mai mult vor primi mai mult”, a afirmat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, la Realitatea PLUS.
Începând cu septembrie 2024, persoanele asigurate în sistemul public de pensii, care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru limita de vârstă, pot alege acordarea pensiei pentru limită de vârstă sau pentru continuarea activității, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Asta se va întâmpla exclusiv cu acordul anual al angajatorului.
Simona Bucura Oprescu a spus care sunt acei români care pot să opteze pentru continuarea activității și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească.
”Apreciem că persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, respectiv vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare contributiv prevăzute lege, au un drept de opțiune, respectiv acela de a opta pentru continuarea activității în baza aceluiași contract individual de muncă/raport de serviciu, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Lipsa acestui demers de a opta pentru continuarea activității în baza aceluiași contract de muncă duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii și solicitarea deschiderii dreptului de pensie”, a explicat ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, la Economica.net.
În cazul în care acea persoană optează pentru continuarea activității, cu acordul angajatorului o dată pe an, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, în baza aceluiași contract de muncă/raport de serviciu, aceasta nu poate solicita acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Totuși, așa cum e precizat la art. 19 alin. (2) din normele de aplicare a legii, prevederile articolului 46 alineatul (2) din lege nu se aplică persoanelor care, ulterior înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, la vârsta standard de pensionare, continuă activitatea în baza unui alt contract individual de muncă/raport de serviciu, deci cu atât mai mult la un angajator diferit.
Prin continuarea activității în baza aceluiași contract de muncă, după îndeplinirea condițiilor de pensionare, fără a cumula pensia cu salariul, asiguratul beneficiază de punctele de stabilitate acordate potrivit art. 85 alin. (3) din Legea nr. 360/2023.
Data la care o persoană trebuie să se hotărască între continuarea activității și pensie
”Având în vedere că prevederile alineatului (2) fac trimitere la alineatul (1), care reglementează acordarea pensiei pentru limită de vârstă la îndeplinirea cumulativă a condițiilor de stagiu minim (contributiv) și vârstă standard de pensionare reglementate de Legea nr. 360/2023; alineatul (2) al art. 46 din Legea nr. 360/2023 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024, alineatul (1) al art. 46 din Legea nr. 360/2023 intră în vigoare cu data de 1 septembrie 2024, considerăm că prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 360/2023 se aplică astfel: persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare contributiv prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023, începând cu data intrării în vigoare a legii, respectiv cu data de 1 septembrie 2024, pot opta pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă sau continuarea activității, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, în condițiile prevăzute de art. 46 alin. (2) din legea menționată”, a mai explicat ministrul.