Guvernul este în funcţie până în momentul publicării moţiunii de cenzură în Monitorul Oficial. După publicarea moţiunii de cenzură în Monitorul Oficial, Guvernul rămâne interimar, iar, potrivit legii, are voie să semneze doar acte administrative. Nu poate emite ordonanţe de urgenţă, ci doar ordonanţe simple.
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege”, aşa cum prevede Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor.
Perioada de interimar a Guvernului demis prin moţiune de cenzură durează până când noul Executiv depune jurământul. Nu există, însă, pentru acest lucru un termen fix.
Președintele Klaus Iohannis cheamă partidele parlamentare la consultări, prilej cu care sunt prezentate propunerile de prim-ministru.
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, prevede articolul 103 din Constituţie referitor la învestitură.
În urma consultărilor, se caută conturarea unei majorităţi care să susţină un premier. Ulterior, şeful statului anunţă numele candidatului pentru funcţia de premier.
Premierul nominalizat are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi forma echipa, cu care vine în faţa Parlamentului pentru a primi votul de învestitură. Dacă prim-ministrul nu este votat de Parlament, preşedintele vine cu o altă propunere. Potrivit legii, Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acordat votul de învestitură în termen de 60 de zile de la prima propunere, dar numai după respingerea a minimum două propuneri.