Ce se întâmplă după referendumul din Crimeea. SCENARII posibile la Moscova

Un prim scenariu ar fi ca Moscova să anexeze pur și simplu peninsula. Duma de Stat a Rusiei va vota în 21 martie o lege care să permită anexarea unui nou teritoriu fără acordul țării de origine. Prin adoptarea acestei legi, Moscova va putea face din Crimeea o nouă regiune rusă, după cum au cerut locuitorii acesteia, potrivit rezultatului referendumului de duminică. Un rezultat nerecunoscut, totuși, de Kiev și de comunitatea internațională.

Pentru Vladimir Putin, avantajele unui asemenea scenariu ar fi acelea că liderul rus își va putea arăta astfel solidaritatea cu o regiune majoritar rusofonă. Această anexare îi va permite, de asemenea, să se afișeze ca un om puternic în fața populației ruse (implicarea sa în problemele ucrainene a făcut deja ca nivelul său de popularitate să se situeze în prezent la cel mai înalt nivel de după realegerea sa în 2012), dar și în fața comunității internaționale, în condițiile în care Rusia este izolată mai mult ca niciodată pe plan mondial.

Inconvenientele ar fi acelea că, pentru Moscova, deținătoare a dreptului de veto în cadrul Consiliului de Securitate, riscul este limitat la sancțiuni regionale, în special americane și europene. Washingtonul și Bruxellesul au adoptat deja, luni, măsuri restrictive la adresa unor personalități ruse și ucrainene, ca o consecință a organizării referendumului. Alte restricții ar putea urma în caz de anexare.

Un al doilea scenariu ar fi anexarea teritoriului, însă fără să o validare juridică. Moscova ar putea să aleagă să-și retragă proiectul de lege ce urmează să fie supus la vot la 21 martie sau – măsură puțin probabilă – să facă adoptată această lege de Duma de Stat, însă fără să o ratifice, pentru a menține presiunile asupra Kievului și a comunității internaționale. Potrivit unor surse diplomatice franceze, acesta ar fi cel mai plauzibil scenariu.

Alte articole

Ucraina revendică un atac cu rachete asupra Crimeei. Flota rusă şi-a retras navele spre porturi mai sigure

Elicopter Mi-24 prăbuşit în Marea Neagră. Ucraina anunţă doborârea unui alt aparat rusesc în Crimeea

Pentru Moscova, avantajele ar fi acelea că i-ar permite să valideze independența Crimeei, să o menține sub aripa, sub protecția sa. O anexare de facto care i-ar permite totodată să se adăpostească în fața unor noi sancțiuni, menținând totodată amenințarea unei anexări de jure. O carte cu utilități multiple, pe care Moscova ar putea să o pună pe masă în diferite momente de negociere diplomatică.

Incovenientele unui asemenea scenariu ar fi acelea că acesta comportă un „risc de imagine” pentru Vladimir Putin în fața populației ruse din Rusia și Crimeea. Aceștia din urmă ar putea să se simtă abandonați, lăsați de izbeliște. Cu toate acestea, riscul este unul limitat, Moscova putând să compenseze foarte bine acest sentiment prin injecții financiare în economia Crimeii.

Al treilea scenariu ar fi „continuarea cuceririi” Ucrainei. Indiferent care ar fi alegerea lui Vladimir Putin privind anexarea Crimeei, următoarea întrebare pentru Moscova este dacă să se oprească sau să-și continue drumul. Trupele ruse au fost deja poziționate pe teritoriul ucrainean în afara Crimeii, iar amenințarea rusă la adresa regiunilor din estul și sudul Ucrainei constituie motiv de mare frică pentru puterea ucraineană. Legați din punct de vedere economic de Rusia, rusofoni, dependenți de oligarhii legați la rândul lor de Moscova, locuitorii din estul Ucrainei ar putea, potrivit unor clișee în vigoare, să se apropie „în mod natural” de fratele mai mare rus.Dacă noua majoritate din parlamentul ucrainean, Rada Supremă, a comis eroarea, în primele sale zile de putere, să suspende legea privind limbile regionale, care permitea o folosire mai largă a limbii ruse în Ucraina, președintele ucrainean a înțeles repede că este vorba de un semnal prost trimis spre est, iar în final textul nu a fost ratificat, amintește Le Nouvel Observateur.

De asemenea, Kievul a lăsat să se înțeleagă că o lege a descentralizării care să permită mai multă autonomie pentru regiuni nu este preconizată. De fapt, un referendum precum cel organizat în Crimeea nu ar avea aceleași rezultate în regiunile din estul Ucrainei, unde sentimentul ucrainean există cu adevărat. În acest context, ar putea Moscova să „râvnească” și la regiunile Donețk și Lugansk?

Avantajele ar fi că, încercând să anexeze regiunile din estul și sudul Ucrainei, Moscova ar putea să-și continue tentativa de a părea puternică în fața rușilor și comunității internaționale. Un asemenea scenariu ar împiedica de asemenea desfășurarea, la 25 mai, de alegeri prezidențiale în Ucraina, alegeri pe care Vladimir Putin le consideră ilegitime și care ar pune de fapt capăt tranziției de putere, îndepărtând Moscova din jocul ucrainean.

Inconvenientele ar fi că acest scenariu este mult mai riscant la nivel internațional pentru Moscova, care apare mult mai puțin legitimă în aceste regiuni decât în Crimeea, unde majoritatea populației este de origine rusă. Un asemenea scenariu ar necesita mijloace net superioare din partea Rusiei și ar fi mai puțin discret: în timp ce Moscova se străduiește să trimită, de exemplu, trupe „ne-etichetate ca rusești” în Crimeea, cum ar putea ea să facă ca ai săi soldați să treacă și în alte regiuni drept „miliții de autoapărare”? În ceea ce privește rezultatul manevrei, acesta ar fi mult mai puțin sigur, deoarece, chiar dacă ucrainenii din est sunt atașați de Rusia, nimic nu atestă că ei ar dori să-și piardă independența în fața Moscovei.

Al patrulea scenariu ar fi „semănarea discordiei” în restul Ucrainei. Moscova ar putea dori, în schimb, să-și mențină rolul de „generator de probleme” în restul Ucrainei, susținându-i pe pro-ruși și destabilizând astfel țara. Într-adevăr, Rusia ar putea să finanțeze cu ușurință manifestațiile împotriva puterii centrale, să influențeze mass-media rusofone sau chiar să furnizeze arme și muniții pentru grupurile de militanți pro-ruși. Practici de la care Moscova nu se dă de obicei în lături.

Avantajele unui asemenea scenariu ar fi acest mod de acțiune, mai puțin costisitor, i-ar permite Moscovei să rămână în jocul ucrainean și, în funcție de intensitatea problemelor generate, să împiedice eventual desfășurarea de alegeri prezidențiale în 25 mai sau cel puțin să decredibilizeze rezultatele acestora. Inconvenientele ar fi că acest scenariu nu i-ar permite lui Vladimir Putin că adune laurii acțiunii sale, conchide publicația franceză.