Ce se întâmplă în 2025 cu salariile românilor. Comisia Europeană sugerează că legea ar putea fi aplicată imediat dacă aceasta nu contribuie la creșterea anvelopei salariale din bugetul de stat, scrie Profit.
Planul Fiscal, stabilit după negocieri între București și Bruxelles, prevede restrângerea consumului guvernamental și „menținerea unei politici prudente de venituri / transferuri sociale, inclusiv în ceea ce privește salariul minim”, precum și o reducere semnificativă a dinamicii „remunerării salariaților”. De asemenea, deficitul bugetar pentru anul curent este estimat la aproape 8%, iar Guvernul s-a angajat să ajungă la 3% într-un interval de şapte ani, conform aceluiași Plan Fiscal, care include măsuri precum limitarea cheltuielilor guvernamentale, aplicarea unei politici prudente pentru veniturile sociale și încetinirea creșterii salariilor din sectorul public, esențiale pentru a asigura stabilitatea economică a țării în contextul cerințelor Uniunii Europene.
Citeşte şi: O nouă taxă pentru români de la 1 noiembrie. Va fi inclusă în factura la curent
Noua lege a salarizării urmărește echitatea în sectorul bugetar și prevede anumite majorări salariale. Totuși, Comisia Europeană avertizează că aceste creșteri ar putea afecta deficitul bugetar, motiv pentru care solicită amânarea implementării lor până la stabilizarea economiei. Marcel Ciolacu, premierul României, a declafrat că aplicarea legii ar putea fi realizată fără a depăși limitele bugetare actuale, prin ajustări ale bonusurilor și altor beneficii pentru personalul bugetar.
De altfel, în această vară, Ministerul Muncii a finalizat o primă variantă a noii legi a salarizării în sistemul bugetar, propunere care a fost trimisă Băncii Mondiale pentru fi calculate impactul și sustenabilitatea noilor grile salariale raportate la PIB-ul național, într-o proiecție care se întinde pe următorii 50 de ani. Legea este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).