Deși unii o consideră un produs tradițional românesc, mămăliga are o istorie de sute de ani, care pornește din Italia, în perioada anilor 1700. Țăranii o consumau, în special iarna, când mâncarea era greu de procurat. De-a lungul timpului, s-a descoperit că preparatul are numeroase beneficii asupra organismului, în special datorită conținutului de porumb.
Contrar mitului, potrivit căruia „mămăliga îngrașă”, nutriționiștii o recomandă în diete, cât și copiilor mici și spun că nu are deloc multe calorii. Mai mult decât atât, îmbunățățește digestia. Alimentul este bogat în minerale, vitamine şi nutrienţi, cum ar fi vitamina B, vitamina A, vitamina E, fier, calciu, magneziu, fosfor, sodiu și zinc.
Mămăliga este potrivită inclusiv pentru persoanele cu intoleranță la gluten, întrucât mălaiul nu conţine gluten.
Valoarea nutrițională variază. Mămăliga făcută acasă, cu apă și sare, fără unt sau ulei, are 73 de calorii/ porție, în condițiile în care o porție înseamnă o jumătate de cană de mămăligă. Această porție conține și 16 grame de carbohidrați, dar și 1,5 grame de fibre. La capitolul grăsimi, mămăliga are numai cu 1 gram de grăsimi/ porție.
Mămăliga poate reduce riscul de cancer
Consumul de mămăligă vine la pachet cu numeroase beneficii neașteptate, iar porumbul este principalul motiv pentru care preparatul este considerat atât de sănătos.
Datorită conținutului mare de fibre din mămăligă, aceasta facilitează digestia. O porție de făină de porumb oferă aproximativ 4,5 grame de fibre.
Alimentul este asociat și cu reglarea nivelului de zahăr din sânge, mai ales la pacienții care suferă de diabet zaharat de tip 1 și diabet zaharat de tip 2.
Numeroase studii, realizate de către cercetătorii din SUA, au relevat faptul că mămăliga are un impact pozitiv asupra sănătății, în general, întărind sistemul imunitar. Tot studiile americanilor au arătat că mămăliga poate reduce riscul de cancer la colon şi riscul de formare a hemoroizilor.
Dieta cu mămăligă este una dintre cele mai cunoscute metode de slăbire şi are rezultate spectaculoase. Te ajută să slăbeşti cam un kilogram pe zi şi se ţine timp de şapte zile.
Mămăliga este un aliment foarte sănătos pentru organism, nu îngrașă pentru că are puține calorii și se poate combina cu lactate, ouă sau fripturi. Nutriționiștii recomandă să o consumi cu moderație, cantitatea optimă fiind de aproximativ 100 de grame la o masă.
Pe parcursul dietei nu vei resimţi senzaţia de foame pentru că meniul este variat, iar mâncare suficientă. Pentru rezultate optime, este necesar să bei cel puţin 2 litri de apă pe zi şi să faci cel puţin jumătate de oră de mişcare intensă sau o oră de mişcare mai uşoară, inclusiv plimbări.
Ziua 1
Mic dejun: mămăligă cu brânză slabă de vaci, o felie de caşcaval şi un ou fiert.
Gustare: un măr.
Prânz: piept de pui la grătar cu 2 linguri de mămăligă şi o salată verde cu puţin ulei de măsline, oţet, roşii, castraveţi şi ce legume preferi.
Gustare: o mâna de nuci sau o pungă mică de seminţe de floarea soarelui fără sare.
Cină: o cană de iaurt cu cereale integrale.
Gustare: o banană.
Citeste si Dieta daneză te scapă de kilogramele în plus. Meniul complet pentru şapte zile, mare atenţie!
Ziua 2
Mic dejun: un castron de lapte cu mămăligă sau două linguri de smântână cu mămăligă şi ou.
Gustare: un fruct.
Prânz: pește la grătar cu mămăligă şi mujdei plus o salată verde cu de toate.
Gustare: 2 felii de pâine prăjită cu o jumătate de avocado şi roşii cherry.
Cină: brânză cu mămăligă.
Gustare, dacă e cazul, o mână de migdale.
Ziua 3
Mic dejun: un ou fiert cu mămăligă şi brânză.
Gustare: o mâna de migdale sau nuci plus un fruct.
Prânz: o farfurie de ciorbă de legume, găină sau văcuţă, cu mămăligă.
Gustare: o felie de pâine integrală cu miere.
Cină: o salată verde cu o mâna de paste integrale fierte, puţin ulei de măsline, sos de muştar şi lămâie.
Ziua 4
Mic dejun: 2 felii de pâine integrală cu omletă din 2 ouă, câteva măsline, un castravete şi brânză slabă de vaci.
Gustare: un fruct.
Prânz: tocăniţă de ciuperci cu mămăligă şi o salată verde oricât de mare.
Gustare: un iaurt cu cereale.
Cină: o supă cremă cu crutoane.
Gustare: un măr.
Citeste si Cea mai dulce dietă. Slăbești șapte kilograme în două săptămâni mâncând ciocolată
Ziua 5
Mic dejun: mămăligă cu brânză şi o lingură de smântână mai slabă.
Gustare: un măr.
Prânz: mămăligă cu 2-3 sărmăluţe.
Gustare: un măr.
Cină: o salată cu de toate.
Gustare: dacă e cazul, o pungă de pufuleţi
Pe parcursul acestei diete, este permis consumul următoarelor alimente:
Pe parcursul acestei diete, pentru rezultate optime, evită următoarele alimente:
Mămăliga este unul dintre brandurile culinare ale României, deşi, într-o formă sau alta, se găseşte şi în alte bucătării ale lumii. Majoritatea mâncărurilor consumate de bunicii și străbunicii noștri se mâncau alături de mămăligă pentru că făina de mălai era mai accesibilă decât făina de grâu. O mămăligă bună se cunoaște după fierbere, spun specialiștii. Câtă apă se pune la mămăligă, de fapt, ca să iasă delicioasă și cremoasă.
Dieta cu mămăligă. Slăbeşti garantat cu acest meniu pe cinci zile!
Mămăliga este cunoscută drept mâncarea săracilor pentru că făina de porumb era mult mai ieftină decât făina de grâu în anumite vremuri. Bunicii și străbunicii noștri o consumau când mergeau la sapă, alături de slănină, ceapă și roșii, dar și la prânz cu borș acru sau sarmale.
Indiferent cum și cu ce alegi să o mănânci, trebuie să o prepari ca la carte. Este foarte important să pui apa la fiert și să adaugi un praf de sar și un praf de mălai.
La mămăligă se pune un raport de 1/3 până la 1/5 între mălai și apă. Poți să te folosești și de linia de mijloc și să pui 1/4 din cele două ingrediente, mai ales dacă folosești mălai grișat. Ex: la 250 de grame de mălai trebuie să pui 1 L de apă.
Cum să faci mămăliga mai gustoasă: trucurile bucătarilor
Bucătarii folosesc diverse trucuri pentru un gust mai aparte. Mai exact, poți să aromatizezi apa în care fierbe mălaiul cu crenguțe de rozmarin sau să pui în apă direct câteva condimente preferate de tine.
De asemenea, la mijlocul fierberii poți adăuga câteva bucăți de unt. Unii chefi fierb mălaiul direct în lapte, iar la final rad câteva bucăți de cașcaval direct în mămăligă.
În cazul în care vrei să arate mai special, pune tot preparatul într-o tavă dreptunghiulară și așteaptă ca mălaiul să se răcească. Pasul următor este să tai bucăți mici din ea și să le tragi un pic în tigaie sau să le pui direct pe grătar.
Poți să servești porțiile separat oaspeților tăi cu un sos de brânză și câteva bucăți de bacon. În felul acesta le vei pune în farfurie un bulz reinterpretat.
Prăjitură cu mămăligă, reţeta pe care puţine gospodine o cunosc. Uite cum se face desertul care îţi va lua minţile
Cum se face mămăliga: pas cu pas
Cum se face mămăliga rasturnata si taiata cu ata? Reteta traditionala de mamaliga pripita din faina de malai. Cata apa se pune si cat malai?
Cat se fierbe mamaliga? Toate acestea sunt intrebari pe care si le pun tinerele gospodine incercand sa prepare acasa o mamaliga aurie si gustoasa.
In mod normal trebuia sa intitlulez reteta doar „Cum se face mamaliga?” dar multi cititori ni s-au plans de faptul ca nu reusesc sa faca acasa mamaliga traditionala care sa poata fi si rasturnata si taiata (feliata) cu ata. De ce? Pentru ca o fac prea subtire, prea fluida. Nu-mi displace nici mamaliga curgatoare care se aseaza in farfurie precum grisul cu lapte. Daca malaiul e de calitate si mamaliga e fiarta cum trebuie este foarte gustoasa si asa, scrie savioruriurbane.ro
La noi in casa se face foarte rar mamaliga desi ne place tuturor. Pur si simplu nu o avem in ADN-ul familiei, ca sa zic asa. Mama o face de 2-3 ori pe ani iar eu poate o data la 2 ani. Ar trebui sa ascult de fiica-mea si sa-i fac mamaliga ceva mai des pentru ca ea e mare amatoare. Mai ales cu lapte si branza.
Mamaliga eu o percep ca un fel de mancare de sine statator, nu neaparat ca pe-o garnitura. Suntem in Ardeal si aici cartoful e la putere sau painea buna de casa. Langa papricasuri sau tocanite facem galuste de faina sau spaetzle, in stil germano-austriac. La escalop sau alte mancaruri cu sos mi se intampla des sa fierb repede niste paste simple sau un orez. Mamaliga nu-mi prea vine sa fac…
In Ardeal si Banat pana si sarmalele se mananca in mod traditional cu pita, nicidecum cu mamaliga. Chiar povesteam cu prietena mea Laura Laurentiu (blogger culinar la retetecalamama.ro) despre cat de rar facem mamaliga acasa, desi ne place amandurora. In Banat ii zice „coleasa”. Si ca sarmalele servite cu mamaliga au aparut pe la noi in restaurante dupa anii ’90, pe filiera moldoveneasco-regateana. Acasa tot cu paine le mancam.
Am mers pe firul istoric si am vazut ca abia prin secolele 17-18 a ajuns porumbul pe la noi, desi a fost adus in Europa de Cristofor Columb dupa 1492 (anul descoperirii Americii). Bineinteles ca pe internet se gasesc mereu „dastepti” care au impresia ca „mamaliga stamoseasca o manca si Decebal”…. Dacii mancau fierturi din mei si eventual grau, ovaz sau hrisca.
Culturile de porumb au prins repede avant pe teritoriul nostru, fiind usor de aclimatizat la diverse altitudini. Bine, la munte nu se prinde… Pe de alta parte, odata ce ai macinat boabele de porumb si te-ai vazut cu sacii de malai in caruta, treaba merge mult mai repede decat in cazul painii. Adica mamaliga e poate un fel „instant” arhaic, fiind foarte usor si rapid de preparat si consituind o masa calda pentru populatia de atunci. Cu painea e mult mai complicat si time-consuming: pana faci aluatul, pana-l framanti, pana stai sa dospeasca, pana formezi painile si pana le coci… trece ziua. Basca ai nevoie si de un cuptor zidit si de combustibil (lemne sau coceni) cu care sa faci focul la care sa coci painea.
Nu stiu daca nu a intervenit si factorul „lenea romaneasca” in adoptarea atat de rapida a mamaligii. Pui apa la fiert, niste sare si arunci malaiul in ceaun. Mai amesteci un pic si gata.
Spun asta pentru ca mai toate natiile europene au in meniurile traditionale mamaliga, chiar daca o denumesc altfel: polenta (Italia), Maisbrei (Germania si Austria), puliszka (Ungaria), mamalyga (Polonia) sau culeșa (Ucraina). Insa niciuna dintre natiile de mai sus nu a adoptat cu atata fervoare mamaliga ca si noi, mai ales in Moldova.
Problema cea mare a fost aparitia pelagrei (deficitul de vitamina B3), ca rezultat al alimentatiei unilaterale, a dietei bazate exclusiv pe porumb si derivatele acestuia (mamaliga, terci, pasat).
Mama imi povestea despre cum facea strabunica mea Buia (din Sibiu) mamaliga: punea apa cu sare intr-un ceaun cu fundul gros si turna malaiul in forma de movila, ca un munte. Astepta ca totul sa fiarba si apoi desfacea cocolosul mare de malai cu facaletul, amestecand viguros pana ce acesta era fiert. Apoi rasturna mamaliga pe un fund de lemn si putea fi servita.
Adevarul e ca nici malaiul pe care-l cumparam azi din magazine nu e ca cel de pe vremuri, macinat la moara. Malaiul de azi este grisat, cu granulatie fina si timp de fierbere mult scurtat. Exista si malai instant care fierbe in cateva secunde.
Mamaliga se cam face la ochi insa o tanara gospodina nu prea are de unde sti exact cat malai sa puna la o anumita cantitate de apa. Ca la orez, se poate lucra cu volume (cani) atata timp cat se pastreaza proportiile: o cana de orez la 3 sau 4 cani de apa (in functie de reteta). La mamaliga se merge de la raport 1:3 pana la 1:5 (malai:apa). Eu folosesc linia de mijloc, adica 1:4. La 250 g malai pun 1 L de apa. Malaiul pe care-l cumpar cel mai des este cel unguresc, din supermarket. Macar fierbe tot deodata… spun asta pentru ca am mai luat malai care fierbea inegal, adica unele graunte ramaneau ca nisipul si crantaneau in dinti.
Va dau reteta pentru 3-4 portii de mamaliga. Timpul de fierbere variaza in functie de producatorul malaiului si ar trebui sa fie indicat pe pachet.
Cum se face mamaliga rasturnata si taiata cu ata?
Timp de preparare
5 minute
250 g malai de porumb
1 L de apa
1 lingurita de sare
Cum se face mamaliga?
Am ales o oala incapatoare de vreo 3 L si am pus in ea apa la fiert impreuna cu sarea. Am cantarit malaiul. In principiu puteti lucra si cu cani, asa cum am spus mai sus: 4 cani de apa si o cana de malai.
Am amestecat mai intai cu telul in forma de para ca sa fiu sigura ca nu se formeaza cocoloase. Cand mamaliga incepe sa clocoteasca (atentie! stropeste!) am trecut la lingura de lemn. Mamaliga trebuie amestecata incontinuu pe durata fierberii. Ea se ingroasa si pufneste ca un vulcan.
Cat se fierbe mamaliga?
Eu am fiert mamaliga cam 10-12 minute. Trebuie gustata ca sa ne dam seama daca e facut malaiul si nu ne crantane in dinti. Daca trebuie mai puneti-i si sare ca sa nu fie fada.
Teoretic mamaliga e gata si poate fi servita…. insa nu si rasturnata. Mai e nevoie de un procedeu.
Pont util pentru desprinderea mamaligii de pe peretii oalei
Am stins focul de sub oala si am adunat toata mamaliga de pe pereti si am presat-o cu dosul lingurii. Am acoperit oala cu un capac si am lasat mamaliga sa se abureasca 3-4 minute. Apoi am pornit din nou flacara de sub oala (foc mic spre mediu) si am asteptat sa aud cum rabufneste nervoasa de sub capac. Doar 1 minut ajunge. Acesta este trucul prin care mamaliga se desprinde singura de pe peretii oalei, fiind ajutata de forta aburului care iese din ea. Imediat am inlocuit capacul oalei cu un platou (sau cu scandura de lemn curata) si am rasturnat dintr-o miscare mamaliga.
Perfect a iesit! Dintr-o bucata si cu tinuta. Cum va dati seama ca ati facut o mamaliga bine fiarta? Priviti fundul oalei din care ati rasturnat-o si daca acesta este acoperit de o pelicula fina de mamaliga, inseamna ca v-a reusit ca la carte.
De la Iuliana Sbarnea (blogger culinar la Bucate Aromate) am auzit ca se toarna lapte rece in oala si ca se racaie cu lingura toate aceste mici fragmente lipite de ea. Tare buna e treaba asta Eu sunt copil de oras si n-am avut bunici la tara la care sa vad chestiile astea.
Cum se taie mamaliga cu ata?
Ata trebuie sa fie curata si rezistenta. Am taiat o bucata de ata de vreo jumatate de metru pe care am intins-o in maini si am introdus-o sub mamaliga, la cativa cm de marginea ei. Capetele atei le-am incrucisat deasupra si le-am tras in sensuri opuse. Simplu.
Puteti incerca sa taiati mamaliga cu ata si de sus in jos, prin simpla apasare a firului tensionat. Treaba asta iese bine daca mamaliga este rasturnata pe un plan drept – funde de lemn, nu pe farfurie sau platou adancit. Feliile se pot lua direct cu mana si pot fi muscate (in stilul taranesc), inlocuind painea.
Sau se pot aseza in farfurie alaturi de mancarea pe care urmeaza sa o insoteasca. De exemplu o tocanita de ficat de porc cu ceapa – reteta aici. Niste castraveti acri murati in saramura intregesc acest fel gustos de mancare”, se scrie pe savioruriurbane.ro.