Aproape 200 de cazuri de hepatită cu origine necunoscută în rândul copiilor au pus pe jar întreaga lume. Andrea Ammon, directoarea ECDC, a precizat că o posibilă cauză pentru heptatita „misterioasă” ar putea fi o legătură cu o infecţie provocată de un adenovirus. În orice caz, investigaţiile au exclus prezenţa vreunuia din viruşii hepatici cunoscuţi până în prezent, respectiv viruşii A, B, C, D şi E.
În Marea Britanie, ţara unde au fost semnalate primele cazuri de îmbolnăvire cu această hepatită de origine necunoscută, au fost confirmate până în prezent peste o sută de cazuri. Alte circa 40 au fost descoperite în zece state membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, la care se adaugă cele confirmate în SUA şi Israel. Un caz a fost confirmat şi în România. Este vorba despre o fetiţă în vârstă de 5 ani.
„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat, luni seara, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Ce știm despre hepatita misterioasă ce ar putea afecta grav copiii? „In primul rând știm sigur că specialiștii nu au identificat nici un virus hepatitic cunoscut (A,B,C,E sau delta acolo unde este cazul). Există dovezi de infecție cu adenovirus, la unii dintre pacienți. Tipul incriminat, adenovirusul 41, produce la copiii anterior sănătoși doar o boală diareică, nu o hepatită fulminantă…”, scrie medicul Mihai Craiu.
Pentru moment este util să știm să recunoștem semnele de hepatită (grețuri, vărsături, icter cutaneo-mucos, oboseală extremă, foarte neobişnuită şi inexplicabilă prin efortul depus de copil, dureri de burtă, diaree sau febră, urini închise la culoare (ca berea brună sau ca ceaiul negru) – scaune foarte deschise la culoare (scaune acolice, asemănatoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viaţă cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă) și să ne adresăm spitalului pentru analize, cât mai rapid.
Ce putem face?
Să ne spalăm pe mâini bine după ce frecventăm locuri publice, să spălăm alimentele consumate crude (fructe, legume) și să evităm supradozarea paracetamolului. Dacă are o boală cu febră copilul nostru ar fi bine să dăm EXACT doza de paracetamol indicată de medic sau de prospect.
Supradozarea paracetamolului poate agrava leziuni existente în ficat sau poate produce leziuni grave în cazul intoxicațiilor accidentale – https://www.cmaj.ca/content/194/15/E542