Pe baza unei analize a ADN-ului mumiei, care are o vârstă de peste 5.000 de ani, oamenii de ştiinţă au aflat că Ötzi prezenta o predispoziţie genetică pentru maladiile cardiovasculare şi suferea deja de o rigidizare a arterelor în momentul în care a fost ucis, se afirmă într-un studiu ce poate fi consultat începând de miercuri pe site-ul Muzeului de arheologie din Tirolul de Sud, unde este conservată mumia.
„Dovada faptului că o astfel de predispoziţie genetică exista deja pe vremea lui Ötzi reprezintă un aspect foarte interesant pentru noi”, au declarat antropologul Albert Zink şi bioinformaticianul Andreas Keller, coordonatorii studiului.
„Acest lucru înseamnă că bolile cardiovasculare nu sunt în niciun caz asociate în principal cu un stil de viaţă modern. Suntem nerăbdători să folosim aceste date pentru a putea să explorăm felul în care aceste boli s-au dezvoltat”, au adăugat cei doi cercetători.
Oamenii de ştiinţă au stabilit, totodată, faptul că strămoşii lui Ötzi, supranumit „omul gheţurilor”, proveneau din Orientul Mijlociu şi dispuneau de aceeaşi moştenire genetică pe care o are populaţia care trăieşte în zilele noastre în Corsica şi în Sardinia.
Savanţii au confirmat faptul că Ötzi avea ochi căprui şi păr castaniu şi că era alergic la produsele lactate.
Mumia lui Ötzi, remarcabil conservată, a fost descoperită pe 19 septembrie 1991 în munţii Alpi, la graniţa dintre Austria şi Italia.
Oamenii de ştiinţă au putut să stabilească până în prezent faptul că Ötzi a fost cel mai probabil ucis, în timpul unei lupte, la vârsta de 45 de ani. Dacă ar fi trăit în zilele noastre, ar fi purtat pantofi cu mărimea 38. Având o înălţime de 160 de centimetri şi o greutate de circa 50 de kilograme, Ötzi avea statură medie pentru oamenii din epoca lui.