Diagnosticarea vizuală este o metodă antică pe care medicii și vracii orientali o folosesc pentru a evalua starea de sănătate la pacienții lor.
Gradul de conștientizare a propriului corp este cheia pentru stabilirea dietei necesare și a adaptării acesteia la stilul de viață, pentru menținerea energiei pozitive și a sănătății. În diagnosticul oriental spre exemplu, fiecare organ este privit nu individual, ci în raport cu toate celelalte, cu energia care curge mereu într-un circuit continuu.
Această energie, numită ki în limba japoneză, chi în limba chineză și prana în limbă indiană, curge prin întreg organismul pe căi numite meridiane, care la rândul lor sunt asociate cu fiecare organ în parte: ficat, vezică, inimă, intestine, stomac, splină/pancreas şi rinichi.
Fața este, pe de altă parte, cea mai bună zonă pentru a observa funcționarea acestora și oferă o privire de ansamblu asupra întregului organism. Potrivit medicinei orientale, fiecare parte a feței corespunde unui anumit organ și oferă indicii asupra funcţionării acestuia.