„Prin urmare, educația creștină a copiilor și tinerilor nu trebuie limitată la transmiterea de informații intelectuale, ci va urmări, în special, formarea moral-spirituală a copiilor și a tinerilor, modelarea caracterului și a personalității lor în acord cu idealul Evangheliei iubirii lui Hristos și cu lumina vieții spirituale a Bisericii. Cu alte cuvinte, ținta finală a educației religios-morale trebuie să fie creșterea duhovnicească a copiilor și a tinerilor în iubirea față de Dumnezeu și de semeni, în special prin implicarea lor atât în viața liturgică a Bisericii, cât și în activitățile culturale și social-filantropice ale comunității parohiale„, afirmă întâistătătorul BOR.
În opinia patriarhului, „acest demers presupune o cooperare mai intensă între profesorul de Religie și catehetul parohial, o implicare a ambilor factori educaționali în procesul de creștere spirituală a copiilor și tinerilor”, în acest sens impunându-se „și o regândire a rolului și vocației profesorului de Religie și a catehetului în actul educațional”.
Întrucât învățământul din țara noastră se află într-o continuă stare de reformare și tranziție, trebuie accentuată nu doar latura pur informativă a procesului educațional, ci și dimensiunea formativă a elevului, este de părere patriarhul.
„De aceea, cunoașterea intelectuală despre Dumnezeu trebuie însoțită de cunoașterea lui Dumnezeu prin trăirea credinței ca participare activă la dumnezeiasca Liturghie și la celelalte slujbe ale Bisericii. Privarea copiilor și a tinerilor de experiența comunional-liturgică a Bisericii pe termen lung poate conduce la indiferența și înstrăinarea lor de experiența vie a Bisericii și de latura formativ-duhovnicească, cu grave consecințe pentru viața lor spirituală. Ori tocmai formarea spirituală dă sens vieții lor în familie și în societate, dar și orientării lor spre iubirea eternă a lui Dumnezeu, a Preasfintei Treimi„, subliniază Patriarhul Daniel, potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române.