Potrivit lui Swaab, „tunelul luminos” pe care mulți pacienți afirmă cu certitudine că l-au văzut în pragul morți și despre care cred că ar fi începutul vieții de după moarte, este de fapt o senzație generată de lipsa de irigare sanguină a globului ocular, ce provoacă pierderea vederii periferice și produce o lumină în centrul ochiului, scrie Agerpres.
Cât despre senzația de „plutire” în afara propriului corp, neurologul citat o atribuie cantității insuficiente de oxigen din girusul angular, partea creierului responsabilă cu senzația de echilibru. El își sprijină această teorie pe un experiment în cursul căruia a stimulat respectiva zonă cerebrală la unii pacienți conștienți, care au avut aceeași viziune din afară asupra propriului trup, dar care au revenit în acesta odată cu terminarea stimulării.
Pe lângă senzațiile din pragul morții, Dick Swaab mai abordează și alte subiecte în cartea „We are our brains”, două dintre ele fiind atracția dintre cele două sexe și boala Alzheimer. În cazul primului, el consideră că creierul nostru este cel care ne determină să ne alegem perechea pe care o considerăm potrivită. „Relația dintre un cuplu se stabilește în mod inconștient, iar acest lucru se numește îndrăgostire, dar creierul este cel care evaluează rapid toate avantajele și inconvenientele”, argumentează neurologul. Cât despre boala Alzheimer, el nu crede că în următorii zece ani vom asista la apariția unei terapii eficiente împotriva acestei afecțiuni.
Neurologul olandez ne dă și câteva sfaturi pentru a ne păstra creierul în stare bună până la adânci bătrâneți, și anume să ducem un stil de viață care să prevină obezitatea, astfel încât să menținem sănătatea vaselor sanguine, și să nu abuzăm de medicamente. „Mai bine cheltuim banii pentru a cumpăra o carte bună, pentru a ne păstra agilitatea mintală„, subliniază Dick Swaab.