Ce taxe ar mai putea crește Guvernul după discuțiile cu Banca Mondială și Comisia Europeană

Executivul are nevoie de venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei în 2025, conform planului fiscal pe șapte ani convenit pentru reducerea deficitului bugetar convenit cu Comisia Europeană.

Măsuri fiscale deja implementate

Printre măsurile deja aprobate se numără:

– Creșterea impozitului pe dividende.

– Eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din sectoare specifice.

Alte articole

Pensiile îngheţate nu acoperă coşul de consum. Pensia medie este 2.800 de lei, iar coşul minim pentru o persoană aproape 4.000 de lei

Efectele ordonanței ”trenuleț”. Absolvenții de rezidențiat care trec examenul de specialitate în 2025 nu vor putea să se angajeze în spitale și instituții publice

– Reducerea pragului pentru microîntreprinderi.

De asemenea, taxa pe construcții speciale (cunoscută ca „taxa pe stâlp”) a fost redusă la 1%, însă impactul său financiar rămâne incert, fiind estimat între 1 miliard de lei (Ministerul Finanțelor) și 4 miliarde de lei (Banca Mondială), conform Profit.ro.

Posibile măsuri viitoare

Potrivit unor surse, noi măsuri fiscale aflate în discuție includ:

– Majorarea impozitului pe venit: Creșterea cotei de la 10% la 12%, fără a exista claritate dacă această modificare va afecta și impozitarea salariilor, unde taxarea cumulată depășește deja 42%.

– Creșterea impozitului pe profit: De la 16% la 19%.

– Majorarea TVA: De la 19% la 21%, menținând cote reduse pentru produse esențiale, precum alimentele și medicamentele.

– Trecerea la impozitarea proprietăților la valoarea de piață: Aplicarea acestei măsuri, deja legiferate, este amânată până la 1 ianuarie 2026.

Fără această prorogare, impozitele pe proprietăți ar fi crescut semnificativ în localitățile cu prețuri ridicate.

Presiunile economice și relațiile externe

Guvernul se află sub presiuni interne și externe pentru a reduce deficitul, iar negocierile cu Comisia Europeană ar putea deveni esențiale pentru a obține flexibilitate. Totuși, o atitudine prea indulgentă față de aceste măsuri ar putea influența negativ piețele financiare, România fiind deja în perioada maximă permisă de ajustare fiscală de șapte ani.

Impactul incert al „ordonanței trenuleț”

Conform notei de fundamentare a „ordonanței trenuleț”, măsurile ar fi trebuit să genereze un impact bugetar de 7,1 miliarde de lei. Cu toate acestea, estimările pentru taxa pe construcții speciale, redusă la 1%, variază semnificativ, iar consultările cu mediul de afaceri continuă pentru definitivarea parametrilor.

Guvernul are astfel nevoie să decidă rapid dacă va implementa măsurile discutate sau dacă va identifica alte soluții pentru creșterea veniturilor bugetare.

Citește și: Anunț de ultimă oră pentru clienții PPC, ENGIE, Hidroelectrica sau E.ON. Ce se întâmplă cu prețurile la facturi după 31 martie