Ce trebuie să facă cei care încasează venituri din chirii ca să nu plătească CASS

Persoanele care obțin venituri din chirii, dar dețin totodată o asigurare socială de sănătate în alt stat membru al Uniunii Europene sau care locuiesc într-un stat cu care România nu a semnat un acord în ceea ce privește sistemele de securitate socială și sunt astfel exceptate de la plata CASS pe teritoriul țării noastre, vor depune un nou formular la Fisc, scrie avocatnet.ro.

Citeşte şi Finanţele clarifică situaţia: Contribuţia la sănatate este obligatorie pentru toţi, cu sau fără venituri

ANAF a elaborat un proiect de ordin care prevede introducerea formularului 602 – „Declarația pe propria răspundere pentru exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor”.

Actul normativ apare în condițiile în care Comisia Centrală Fiscală a stabilit, prin Decizia nr.2/2015, că pot exista persoane fizice scutite de la plata contribuției individuale de sănătate pentru veniturile din chirii.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a evidențiat, în proiectul de ordin publicat pe 5 octombrie, care sunt cele două categorii de persoane exceptate de la plata CASS. Este vorba despre:

-persoanele fizice, indiferent de cetăţenie şi de domiciliul stabil sau reşedinţă, care deţin o asigurare socială de sănătate încheiată pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, în temeiul legislaţiei interne a statelor respective care produce efecte pe teritoriul României

-persoanele fizice, indiferent de cetăţenie, care au domiciliul ori reşedinţa într-un stat cu care România nu are încheiate acorduri privind sistemele de securitate socială sau care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale şi care nu beneficiază de prelungirea dreptului de şedere temporară în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.

Contribuabilul trebuie să completeze în formular datele personale și să bifeze una dintre cele două căsuțe corespunzătoare situației sale care permite exceptarea de la plata CASS. Formularul mai prevede mentionarea datei de la care se solicită exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Formularul mai prevede și obligația anunțării organului fiscal, în termen de 15 zile calendaristice, cu privire la orice schimbare apărută.

Totodată, contribuabilul trebuie să depună și documentele justificative cu care va dovedi că nu trebuie să plătească CASS, eliberate de instituția competentă din statul în care a fost încheiată asigurarea. Acestea trebuie să ateste calitatea de asigurat și perioadele de asigurare în statul de reședință/alt stat.

Citeşte şi ANAF suspendă deciziile privind CASS pentru copii şi persoanele cu venituri sub salariul minim în 2012

Important! Două tipuri de documente pot atesta că plata CASS nu este obligatorie, se mai arată în proiectul elaborat de Fisc.

-Documentul portabil A1 care dovedește menținerea titularului la sistemul de securitate socială al statului de care aparține instituția emitentă, în situația persoanelor aflate sub incidența regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială;

-Formular privind legislația aplicabilă în situația persoanelor aflate sub incidența acordurilor în domeniul securității sociale la care România este parte, completat de instituția competentă a statului respectiv.
Conform proiectului, declarația 602 se va depune la data înregistrării contractului privind darea în chirie a unui imobil sau la data când contribuabilul îndeplinește condițiile legale care îi permit să fie exceptat de la plata contribuției de asigurări de sănătate.

Formularul se completează în două exemplare. Un exemplar se păstrează de contribuabil, iar celalalt exemplar se depune la organul fiscal competent.

Ce trebuie să știi despre plata CASS la veniturile din chirii

De la 1 ianuarie 2014, plata CASS a devenit obligatorie și pentru persoanele care obțin venituri din închirierea imobilelor, potrivit OUG nr. 88/2013 care a modificat Codul fiscal. Potrivit acestor reglementări, au calitatea de contribuabili la sistemul public pensii și la cel de asigurări sociale de sănătate persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor.

Actul normativ prevede că persoanele care obțin venituri din chirii nu datorează contribuție de asigurări sociale (CAS), cu alte cuvinte nu contribuie la sistemul public de pensii, dar trebuie să achite, în schimb, contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Dispoziţiile care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 şi care sunt valabile şi în 2015 au stabilit modul de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, pentru cei care obţin venituri din închirierea imobilelor, baza lunară de calcul al CASS reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut, diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului şi nu poate fi mai mică decât un salariu de baza minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Mai mult, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

Cu alte cuvinte, baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate (suma asupra căreia se că aplică cota de 5,5%) nu poate fi mai mică de 1075 lei şi nici mai mare de 12.075 lei – de cinci ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2015.

În aceste condiţii, o persoană care va obţine doar venituri din chirii şi nu va avea niciun fel de cheltuieli ocazionate de aceste venituri va plăti CASS în valoare de cel puţin 59,125 lei, dar nu mai mult de 664,125 de lei.