În ajunul Crăciunului, Fecioara Maria și soțul ei, Iosif, ajung în Bethleem, iar Maria, simțind că este momentul nașterii, îi cere lui Iosif să caute adăpost. Aceștia bat la poarta lui Moș Ajun, care îi trimite la fratele său mai bogat, Moș Crăciun, așa cum este relatat în „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
Se spune că dacă pui o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față în ziua de Crăciun, vei avea parte de noroc și sănătate tot anul.
Dacă faci baie în această zi, vei rămâne curat toată anul.
Vărsarea vinului pe masă sau răsturnarea cutiei cu chibrituri sunt semne de noroc.
Dacă porți încălțăminte nouă, vei atrage ghinion.
Dacă faci curățenie sau arunci gunoiul în ziua de Crăciun, vei alunga norocul.
Dacă pui un fir de busuioc pe masa de Crăciun, acesta va aduce prosperitate.
Dacă ninge de Crăciun, vremea va fi frumoasă de Paște; dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
Vântul care bate în ziua de Crăciun este un semn de ghinion.
Copiii născuți de Crăciun sau de Anul Nou sunt considerați norocoși.
Este rău să coși, să tricotezi sau să speli rufe între Crăciun și Anul Nou.
Această sărbătoare este un moment de reunire a familiilor, când părinți, copiii, frații și bunicii se adună pentru a împărtăși bucuria Crăciunului, oferindu-și daruri și trăind momente de neuitat împreună, cu speranța unui an mai prosper.
Tradiția lui Moș Crăciun, care aduce cadouri celor cuminți în noaptea de 24 spre 25 decembrie, datează din secolul IX și se bazează pe imaginea unui bătrân îmbrăcat în haine roșii cu blăniță albă, cu cizme negre și o barbă mare și albă.
Colindele sunt o tradiție veche și plină de semnificație, care însoțesc sărbătoarea Crăciunului. Cetele de colindători merg din casă în casă, cântând urări de bine și aducând vestea Nașterii lui Hristos. Unul dintre cele mai cunoscute colinde este „Steaua sus răsare”, care descrie călătoria magilor ghidați de steaua ce le-a arătat drumul spre Iisus.
Un alt obicei tradițional este „umblatul cu capra”, care se desfășoară între Crăciun și Anul Nou. Acesta este un ritual viu și zgomotos, acompaniat de muzică și dansuri, în care capra joacă un rol central, fiind o figură simbolică ce aduce noroc.
Bradul de Crăciun a fost introdus în România pentru prima dată în timpul domniei lui Carol I, în Palatul Regal din București. În prezent, bradul împodobit este o tradiție iubită atât în mediul rural, cât și în cel urban.
Vâscul, o plantă considerată magică, simbolizează curățenia spirituală, armonia și protecția casei, fiind adesea folosit pentru a decora locuințele în perioada sărbătorilor. De asemenea, floarea Crăciunului, cunoscută și sub denumirea de „Steaua Crăciunului” sau „Crăciunița”, este un alt simbol al acestei sărbători, fiind admirată pentru frumusețea sa.