Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), subordonată Ministerului Justiției, a implementat un protocol special cu privire la meniurile oferite persoanelor aflate în detenție în unitățile penitenciare din întreaga țară în ziua de Crăciun. Această inițiativă reflectă preocuparea pentru asigurarea unei atmosfere festive și a unui tratament corespunzător în timpul sărbătorilor pentru deținuți.
În plus, chiar și străinii aflați în centrele de cazare în așteptarea aprobării cererii de azil sau cei aflați în custodie, sub gestionarea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), au oportunitatea de a simți bucuria sărbătorilor de iarnă, într-un efort de a le oferi un suport emoțional în timpul perioadelor dificile.
Pentru a asigura uniformitatea în ceea ce privește tratamentul alimentar acordat persoanelor private de libertate, ANP a decis să ajusteze normele de hrană în ziua de 25 decembrie. În mod obișnuit, norma de hrană pentru aceste persoane se încadrează între 2,96 și 3,11 lei/zi, excluzând TVA. Cu toate acestea, în ziua de Crăciun, valoarea financiară maximă a normei a fost majorată la 5,50 lei/zi/persoană, excluzând TVA. Această măsură reflectă eforturile de a oferi un tratament special în timpul sărbătorilor, în conformitate cu principiile umanitare și de drepturile omului.
Potrivit oficialilor ANP, există câteva preparate tradiționale care ar putea ajunge pe masa festivă în prima zi de Crăciun, în măsura în care regimul alimentar și/sau religia o permit:
Mic dejun:
Ceai, pâine, brânză, pate de porc/pasăre, tobă (în funcție de regim alimentar și religie).
Prânz:
Felul I: Ciorbă de porc / pui / vită (în funcție de regim alimentar și religie);
Felul II: Sarmale / Varză „à la Cluj”, cozonac, apă minerală;
Cină:
Piure de cartofi, friptură de porc / pui (la cuptor), salată, fructe (în funcție de regim alimentar și religie).
Și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) are în vedere marcarea sărbătorilor de iarnă, dacă există solicitări și în acord cu regimul alimentar sau religia persoanelor vizate, fie că e vorba de cele custodiate sau cele din centrele de cazare.
Potrivit reprezentanților IGI, în ceea ce privește centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, planurile alimentare sunt întocmite în măsura în care să fie respectată religia, precum și tradiția și obiceiurile alimentare ale străinilor cazați. De exemplu, majoritatea străinilor sunt de religie musulmană, iar conform acestei religii, este interzis consumul produselor din carne de porc iar cetățenii indieni nu consumă carne de vită.
Străinii luați în custodie publică în România sunt cazați în cele două centrele închise, special amenajate, situate în localitățile Otopeni – lângă Aeroportul Internațional Henri Coandă – și Arad, în apropierea frontierei de vest a țării. Potrivit informațiilor ofciale, ambele centre sunt construite și organizate pentru a oferi condiții adecvate de cazare, hrănire, asistentă medicală și igienă personală pentru persoanele cazate. La acest moment, în aceste centre sunt cazate aproximativ 1.000 de persoane, scrie bizbrasov.ro.
La nivel național, IGI gestionează și şase „Centre de cazare şi proceduri” pentru solicitanţii de azil, aflate în Bucureşti și Giurgiu, Galaţi, Timişoara, Rădăuţi şi Șomcuta Mare. Fiecare dintre acestea deservesc mai multe judeţe limitrofe în activităţile de integrare socială a cetăţenilor străini, care au dobândit un drept de şedere în România, şi a cetăţenilor statelor europene, care doresc participarea la sesiuni de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române. Din martie 2022 și până în prezent au fost emise 150.258 permise de ședere pentru beneficiarii de protecție temporară în România.
Citește și: Cele mai frumoase mesaje de Crăciun 2023. Cum să fii original şi pe placul destinatarilor