Cea mai importantă zi pentru Turcia, din ultimii 93 de ani. Preşedintele Erdogan e pe cale să devină şi prim-ministru

Controversatul proiect, impulsionat de președintele Recep Tayyip Erdogan și de formațiunea sa politică, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), a stârnit critici atât în interiorul, cât și în afara Turciei, întrucât va concentra prea multă putere în mâinile președintelui.

Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a avertizat că această reformă nu stabilește o separare clară a puterilor în stat și ea introduce un regim autoritar „al unui singur om”, fapt care riscă să slăbească democrația.

Schimbările prevăzute în inițiativa de modificare a Constituției turce sunt următoarele:

—Funcția de prim-ministru este suprimată și prerogativele acesteia vor fi transferate președintelui, care astfel va prelua și conducerea executivului. Președintele va fi cel care va numi miniștrii și alți funcționari de rang înalt, fără să fie obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici să se consulte cu acesta. De asemenea, va fi eliminată posibilitatea demiterii miniștrilor printr-o moțiune de cenzură.

—Președintele va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de parlament, prin emiterea de decrete cu forță de lege, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ. Șeful statului va putea, la fel ca în prezent, să blocheze legile emise de parlament, dar pentru ca Marea Adunare Națională să poată elimina acest veto va fi nevoie de majoritatea simplă a întregului legislativ și nu de majoritatea simplă a deputaților prezenți, cum se întâmplă în prezent.

—Șeful statului îi va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, precum și pe ministrul justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor, în timp ce parlamentul va numi 7 membri. În prezent această structură are 22 de membri, dintre care 11 sunt numiți chiar de judecători și procurori și 4 de președinte.

—Rectorii universităților vor fi de asemenea numiți de președinte.

—Președintele va putea fi membru al unui partid politic. Constituția care este acum în vigoare nu permite acest lucru, astfel că odată cu învestirea în funcție, în anul 2014, Erdogan a fost nevoit să demisioneze din formațiunea AKP.

—Va fi creat un post de vicepreședinte, care să fie un reprezentant al șefului statului și la nevoie să-l înlocuiască. Dar acest al doilea om în stat nu va mai fi președintele Marii Adunări Naționale, cum prevede actuala Constituție. În plus, președintele va putea decide câți vicepreședinți va avea și el îi va numi fără ca parlamentul să intervină în alegerea respectivelor persoane.

—Interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreședintelui.

—Parlamentul și președintele țării vor fi aleși prin vot universal într-un scrutin desfășurat în aceeași zi la fiecare cinci ani, primele alegeri urmând să se desfășoare pe 3 noiembrie 2019, organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și legislative mărind șansele de victorie ale partidului președintelui.

—Vârsta minimă de la care se va putea candida pentru un post de deputat va fi redusă de la 25 de ani la 18 ani, iar numărul de parlamentari va crește de la 550 la 600.

—Șeful statului va putea oricând să dizolve parlamentul, iar atât președintele, cât și Marea Adunare Națională vor putea să convoace alegeri anticipate. Însă pentru ca parlamentul să convoace aceste alegeri va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților. În ambele cazuri, alegerile anticipate se vor desfășura atât pentru președinție, cât și pentru parlament, prin urmare dacă președintele convoacă alegeri anticipate își pune propriul mandat în joc, același lucru fiind valabil și pentru legislativ în cazul inițierii unui asemenea proces.

—Președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani fiecare. Totuși, dacă parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, iar dacă câștigă începe un nou mandat de cinci ani, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul.

—În noua Constituție va fi introdusă și posibilitatea ca președintele să fie investigat nu doar pentru înaltă trădare, cum prevede actuala lege fundamentală, ci și pentru orice alt delict, dar inițierea unui asemenea demers va necesita votul a două treimi din membrii Marii Adunări Naționale.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat convingerea că va ieși victorios la referendumul de duminică privind extinderea prerogativelor sale și le-a cerut susținătorilor săi să iasă la vot. „Gândiți-vă ce se va întâmpla dacă, cu voia lui Dumnezeu, urnele de vot vor exploda cu voturi de ‘da’ (în favoarea aprobării reformei constituționale — n.r.). Cu voia lui Dumnezeu, această națiune va benchetui mâine seară„, a declarat Erdogan într-un miting desfășurat la Istanbul, primul din cele patru programate în oraș în ultima zi de campanie.

Erdogan și-a îndemnat susținătorii să voteze, spunând că este o onoare, atacându-i totodată pe oponenții referendumului pe care l-a inițiat chiar el, repetând aceeași mantra cum că grupările teroriste susțin tabăra „nu”.

„La 16 aprilie, vom încheia munca pe care am început-o la 15 iulie„, a adăugat Erdogan, referindu-se la data loviturii de stat eșuate de anul trecut. La al doilea miting din Istanbul, Erdogan a declarat că o victorie a taberei „da” la referendumul de duminică va deschide calea pentru reintroducerea pedepsei cu moartea. „Frații mei, decizia mea referitoare la pedeapsa cu moartea este evidentă. Dacă trece de parlament și ajunge la mine, o voi promulga și voi încheia această afacere„, a declarat șeful statului turc. Pentru ca un amendament la Constituție să treacă în Parlament, este nevoie de o majoritate de două treimi, amintește DPA. „Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom face un al doilea referendum pentru aceasta și națiunea noastră va decide„, a adăugat Erdogan. „Decizia de mâine va deschide calea către aceasta”, a insistat șeful statului turc, adăugând că votul va fi totodată „un punct de cotitură” în relația cu Uniunea Europeană.

De altfel, Erdogan a declarat că intenționează să reunească oficialitățile guvernamentale pentru a evalua viitorul relațiilor Turciei cu Europa. Într-un interviu acordat vineri postului de radio public TRT, Erdogan a declarat că Turcia, stat candidat la aderarea la UE, a fost lăsată să aștepte fără niciun motiv la porțile blocului comunitar. „Turcia nu este țapul lor ispășitor. Fiecare va ști care-i este locul”, a declarat el.