Cea mai lungă elipsă de lună a secolului, imagini inedite din România. Cum s-a văzut eclipsa pe glob VIDEO

Eclipsa din 27 iulie 2018 este a doua eclipsă totală din acest an şi a treia dintr-o serie de eclipse totale care se produc între 2017 şi 2019. În total, fenomenul a durat 374 de minute, iar faza de totalitate 103 minute.

Fenomenul va putea fi văzut din Europa, Africa, Rusia, Asia, Australia. Nu va putea fi văzut din America de Nord şi Sud, Japonia şi o parte din Rusia.

Următoarea eclipsă vizibilă din ţara noastră se va produce pe 21 ianuarie 2019.

Astronomii de carieră şi cei amatori, alături de numeroşi curioşi de pe patru continente au urmărit vineri seară cea mai îndelungată eclipsă de Lună din secolul XXI, transmit AFP şi Reuters.

De la Capul Bunei Speranţe până în Orientul Mijlociu, şi de la Kremlin până la Portul Sydney, mii de oameni şi-au ridicat privirile spre cer pentru a vedea Luna trecând prin umbra Pământului.

Faza totală a eclipsei de Lună a durat 1 oră, 42 de minute şi 57 de secunde şi a fost vizibilă din Europa, Rusia, Africa, Orientul Mijlociu şi din o mare parte din Asia şi din Australia – dacă cerul a fost senin.

La Nairobi, Kenya, oraş plasat ideal pentru a urmări eclipsa, localnicii au ieşit pe străzi pentru a vedea împreună fenomenul astronomic. „Astfel de lucruri fac viaţa interesantă. Astfel de momente magice. Este ceva foarte frumos şi a meritat să venim aici să vedem Luna”, a declarat unul dintre kenyenii adunaţi în parcul Uhuru din Nairobi pentru a vedea eclipsa de Lună.

„Este foarte interesant de văzut când Luna devine roşie, ca şi când ar fi acoperită de sânge”, a exclamat o mamă venită să urmărească eclipsa alături de cei doi copii ai săi de la Naivasha, în sudul Kenyei.

Atunci când Luna a pătruns în umbra conică a Pământului (Terra s-a aflat între Lună şi Soare), nu a mai fost luminată de razele solare decât într-o mică măsură. Lumina care a ajuns la Lună în perioada eclipsei a fost lumina care a trecut prin atmosfera terestră, unde anumite lungime de undă au fost absorbite. Rezultatul a fost că Luna a avut o nuanţă roşiatică, fenomen similar celor de apus şi răsărit de Soare.

În apropiere de lacul Magadi, la 100 de kilometri sud-vest de Nairobi, într-o zonă izolată unde nu există poluarea luminoasă a oraşelor, aproximativ 300 de localnici Masaai s-au adunat să urmărească eclipsa printr-un telescop portabil, la fel cum au făcut şi în 2016, cu ocazia eclipsei solare.

De cealaltă parte a Oceanului Indian, pe malurile Gangelui, templele indiene au fost închise înainte de eclipsă. Conform hinduismului, în timpul eclipselor Soarele şi Luna emit energii negative iar templele indiene au fost închise publicului pentru a minimiza aceste energii negative.

De mii de ani oamenii au căutat pe bolta cerească semnele care prevestesc mari victorii, perioade de prosperitate sau, dimpotrivă, crize puternice, perioade de lipsuri sau catastrofe iminente. În Biblie sunt consemnate fenomene de Lună „însângerată”, iar evreii ultraortodocşi consideră că eclipsele de Lună sunt de rău augur şi pentru a le combate efectele este nevoie de contemplaţie şi rugăciune.

Peste 2.000 de persoane s-au adunat şi la Cite de Sciences din Tunis pentru a admira eclipsa.

Entuziaştii au privit cerul prin telescoape de la Marina South Pier, în Singapore şi de la Observatorul Al Sadeem din Al Wathba, în apropiere de Abu Dhabi. Sute de australieni au făcut coadă pentru a vedea eclipsa de la Observatorul Astronomic din Sydney.

Numeroşi europeni nu au putut să vadă eclipsa din cauza norilor. La Berlin oamenii s-au adunat pe colina Drachenberg din vestul oraşului. „Pentru noi, cei care trăim azi, este un eveniment unic” a comentat unul dintre privitori.

În nordul Londrei, pe terasa Palatului Alexandra, sute de oameni nu au putut urmări eclipsa din cauza plafonului de nori dar s-au consolat ascultând melodia „Total eclipse of the heart”, un hit de la începutul anilor ’80 semnat de Bonnie Tyler. La fel au păţit şi privitorii care au încercat să urmărească eclipsa de la Dorset, în sud-vestul Angliei.

Aceasta a fost cea de-a doua eclipsă totală de Lună a anului – prima a avut loc la 31 ianuarie, însă următoarea eclipsă de Lună cu o durată similară va avea loc abia în anul 2123.

În plus, Marte nu s-a mai aflat atât de aproape de Pământ din anul 2003 şi a putut fi observată cu ochiul liber ca o stea de culoare roşu-portocalie. „Este o coincidenţă destul de neobişnuită să avem în aceeaşi noapte o eclipsă totală de Lună şi planeta Marte aflată în opoziţie (Marte şi Soarele se vor afla în poziţii direct opuse faţă de Pământ n.r.)”, a susţinut şi Robert Massey, cercetător la Royal Astronomical Society. Planeta Marte s-a aflat la „doar” 57,6 milioane de kilometri distanţă de Terra. Va trebui să aşteptăm până în 2035 pentru ca planeta Marte să se afle din nou atât de aproape.

Eclipsa de Lună şi apropierea planetei Marte nu au fost singurele evenimente astronomice care au făcut noaptea de vineri să fie una „specială”. Planetele Venus, Jupiter, Saturn şi Marte au fost aliniate într-o „procesiune a planetelor” şi au putut fi observate foarte bine de pe Pământ, chiar şi cu telescoape mai puţin performante, de tipul celor folosite de astronomii amatori.