Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană se află într-un loc din România. Specialiştii Băncii Mondiale au venit cu o explicaţie pentru acest lucru.
Experţii Băncii Mondiale au şi o explicaţie pentru faptul că PIB-ul Clujului a crescut de 4,5 ori în 20 de ani. Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat o şansă istorică pentru Cluj, iar oraşul a ştiut să profite din plin de această oportunitate, consideră expertul în dezvoltare urbană al Băncii Mondiale, Marcel Ionescu Heroiu.
Cluj-Napoca este oraşul cu cea mai rapidă creştere economică dintre marile oraşe ale Uniunii Europene. Informaţia a fost publicată de experţii Băncii Mondiale, în baza unor date culese de Eurostat, care monitorizează toate marile oraşe din Uniunea Europeană.
„Clujul, în momentul de faţă, poate lucru puţin cunoscut, este oraşul cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană. Eurostat-ul culege date pentru cele mai mari oraşe din Uniunea Europeană şi dacă ne uităm la perioada în care au fost culese datele, 2000 şi 2019, deci într-o generaţie, PIB-ul Clujului a crescut de 4,5 ori. În momentul de faţă, este oraşul cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană”, a declarat Marcel Ionescu Heroiu pentru Radio Cluj.
Însă nu numai Clujul a crescut spectaculos în tot acest timp. Potrivit sursei citate, în ultimii 20 de ani s-au dezvoltat enorm şi oraşe precum Bucureşti şi Oradea. Totodată, economia României în ansamblu a crescut în toată această perioadă. Spre exemplu, în 2019, valoarea exporturilor româneşti a fost de 25 de ori mai mare decât cea din anul 1990.
Estimările arată că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, precizează Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice.
Cu prognoze de creştere economică de 5,1% (CE) şi 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evoluţiile actuale, România se află în topul ţărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică. Este important cât, dar şi cum creştem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creşteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva şi provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre, scrie consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, pe blogul său cosmin-marinescu.ro. Domnia sa explică: «Am participat la Forumul Naţional de Redresare, cu cifrele pe masă, în contextul în care redresarea noastră economică este printre cele mai rapide din UE.
Este important cât, dar şi cum creştem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creşteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva şi provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre. Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem afirma că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât sanitare cât şi economice, iar 2021 este anul redresării şi al provocărilor în planul politicilor economice. Prognozele ne arată că economia mondială va traversa, în acest an, cea mai consistentă revenire post-criză, cu o creştere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creştere de 4,2%, în contextul în care mecanismul de redresare şi rezilienţă va fi pus în mişcare de acum înainte.