Cea mai proastă veste pentru România: ce se întâmplă cu salariile în anul următor

România se confruntă cu o inflaţie ridicată, astfel 56% dintre companii sunt îngrijorate de capacitatea lor de a satisface cererea angajaţilor pentru salarii mai mari, arată Raportul European al Plăţilor, ediţia 2022, publicat de Intrum. 63% dintre respondenţi declară că organizaţia lor nu deţine expertiza internă necesară pentru a gestiona impactul unei noi crize asupra afacerii lor.

”România se confruntă cu o inflaţie ridicată, astfel 56% dintre companii sunt îngrijorate de capacitatea lor de a satisface cererea angajaţilor pentru salarii mai mari. 63% dintre respondenţi declară că organizaţia lor nu deţine expertiza internă necesară pentru a gestiona impactul unei noi crize asupra afacerii lor. 74% dintre companii ar investi în îmbunătăţirea performanţei sustenabilităţii, iar 66% ar efectua plata mai rapidă către furnizori”, arată raportul.

În România au participat la studiu 360 de companii. ”În ultimele douăsprezece luni, deşi companiile au întâmpinat provocări precum efectele Covid 19, inflaţia, ameninţarea întreruperii lanţului de aprovizionare şi creşterea ratelor dobânzilor, acestea sunt optimiste şi susţin cu prioritate dezvoltarea afacerilor. Astfel, din ce în ce mai multe companii româneşti (51%) sunt preocupate de consolidarea afacerilor prin întărirea sustenabilităţii. De asemenea, firmele au în vedere, ca principale acţiuni împotriva plăţilor întârziate, îmbunătăţirea procesului de gestionare a datoriilor (52%) şi concentrarea pe restanţele timpurii (67%)”, a declarat Cătălin Neagu, managing director Intrum România.

Salarii majorate cu 15% pentru românii cu venituri mai mici de 2000 de lei

Alte articole

Salarii de 4.500 de euro în cel mai bine plătit domeniu din România. Numărul locurilor de muncă este în scădere

Criză, dar le merge bine. Angajații uzinei Dacia din România primesc o nouă majorare de salariu și primă anuală de sute de euro!

Inflaţia este cu siguranţă o nouă preocupare pentru companiile româneşti, dar şi pentru cele din Europa de Est, adaugă el. Companiile se aşteaptă ca inflaţia, dar şi celelalte ameninţări politico-economice să afecteze fluxul de numerar în cursul anului următor.

58% dintre respondenţi susţin că preconizează ca ratele dobânzilor să crească, aşa că sunt mai precauţi în ceea ce priveşte împrumuturile şi cheltuielile.

Având în vedere că toate sectoarele şi domeniile de muncă au fost afectate, influenţele externe se reflectă mai ales în comportamenul de plată al clienţilor, care au necesitat un timp mediu de plată între 42 şi 67 de zile.

”Astfel, capacitatea clienţilor de a plăti la timp a rămas în continuare o preocupare principală pentru companii. În România, 65% anticipează un risc crescut de neplată sau întârziere la plată, în următoarele 12 luni. Pe de o parte,  82% dintre companii au fost nevoite să accepte termene de plată mai mari decât cele cu care erau confortabile. Aceste termene mari de plată oferite clienţilor, deşi riscă să dăuneze afacerilor, sprijină totodată relaţia de business şi reduce posibilitatea apariţiei falimentului”, mai arată raportul.

Schimbări uriaşe pentru banii românilor. Avem DOCUMENTUL cu noile taxe şi impozite. Ce deduceri se fac la salarii
Pe de altă parte, 56% dintre companii consideră că incertitudinea macro-economică i-a determinat să extindă termenele de plată către furnizori, însă în acelaşi timp, o dată cu dezvoltarea business-ului încearcă să actualizeze procesele necesare pentru a remedia acest aspect.

Aşadar, conştiente de impactul pe care plăţile întârziate îl au asupra afacerii lor, dar şi de faptul că nu deţin expertiza internă necesară pentru a gestiona noi situaţii de crize, companiile au apelat la numeroase măsuri de precauţie pentru a-şi îmbunătăţi performanţa.

Raportul a fost realizat cu ajutorul răspunsurilor obţinute din partea reprezentanţilor a 11.007 companii din Europa. Cercetarea a fost desfăşurată simultan în 29 de ţări europene în perioada 17 ianuarie – 13 aprilie 2022. În România au participat la studiu 360 de respondenţi.

Eşantionul include experţi din zona financiară şi executivi de nivel C. Datele au fost analizate la nivel pan-european, dar şi la nivel local şi în funcţie de dimensiunea companiei.