Cea mai veche cabană turistică din România a împlinit 140 de ani! Care este istoria pensiunii din Poiana Brașov

Cabana turistică de pe munții României cunoscută sub numele de Cabana Postăvarul a sărbătorit 140 de ani de existență. Această cabană istorică este amplasată la o altitudine de 1.604 metri în partea nordică a masivului Postăvarul. În perioada de început a secolului trecut, Cabana Postăvarul reprezenta singura construcție din zona Poiana Brașov.

Citește și: Bombă imobiliară la Braşov! Primăria a vândut un apartament de două camere, din zona centrală, cu doar 723 de lei!

Cabana Postăvaru, unul dintre cele mai vechi simboluri ale orașului Brașov, a fost, este și va continua să fie un loc de întâlnire pentru schiori și pasionații de munte. De aici, în zilele cu vreme frumoasă, iubitorii naturii pot admira numeroasele embleme ale munților României, precum Crucea de pe Caraiman, Vârfurile Morarului, Cabana Omu, Valea Mălăieștilor, creasta Pietrei Craiului, pârtia Lupului, Drumul Roșu și orașul Brașov.

Conform jurnaliștilor de la monitorulexpres.ro, apariția acestei cabane a fost imperativă în acea epocă, datorită creșterii cererii din partea schiorilor pentru acea zonă. Între 2 aprilie 1881 și 7 octombrie 1883, în Masivul Postăvarul, cunoscut și sub numele german de Schuler (tradus ca „elev”), a fost construită Schulerhütte – cunoscută ca Cabana Schuler – cea mai veche adăpost montan încă în funcțiune din România.

Alte articole

Rezultate BAC 2024 Brașov. Ce note au reușit să obțină elevii și cât de mulți trebuie să repete examenul maturității

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2024 Brașov. Notele elevilor au fost publicate pe edu.ro

Înființat în anul 1541, Liceul Johannes Honterus avea tradiția de a-și duce elevii în excursii aici, în zona cabanei. În fiecare august, timp de aproape două secole, până în 1716, elevii se distrau și desfășurau activități specifice vârstei în acest loc. Prin urmare, se poate afirma că acești elevi au avut un rol de „pionieri” în dezvoltarea turismului organizat în Poiana Brașov.

„Părinții” cabanei au fost membrii Siebenbürgische Karpaten Verein – SKV – în româneşte „Asociaţia Carpatină Ardeleană”, înfiinţată în 1880 la Sibiu, care avea şi o filială la Braşov (înfiinţată în 1881). Acești pasionați de munte, au construit două drumuri spre Vârful Postăvarul.

Este vorba despre două trasee bine-cunoscute: „Drumul Roșu,” care începe de la actuala locație „Capra Neagră,” și „Drumul Albastru,” care începe de la Tâmpa și trece peste Creasta Krukur. Aproape de capătul acestor trasee, în anul 1883, Societatea Carpatină de Turism Viena (SKV) a ridicat cabana Postăvarul în forma sa actuală, extinzând-o în anul 1891. În anul 1903, a fost adăugat un pavilion, iar în 1907, o anexă gospodărească a completat facilitățile.

În anul 1931, cabana a fost din nou extinsă, odată cu creșterea numărului tot mai mare de vizitatori. În această etapă, au fost adăugate două săli de mese, un bar, o încăpere pentru depozitarea echipamentului de schi și o cameră pentru întreținerea schiurilor. Eforturile pentru extindere au fost remarcabile, având în vedere că zeci de mii de cărămizi au fost transportate din oraș de către voluntari cu rucsacurile lor.

În 1945, cabana a fost naționalizată și, deși a rămas deschisă turiștilor, a început să se deterioreze. În anul 2004, membrii clubului au reușit să recupereze proprietatea cabanei și au inițiat procesul de renovare și modernizare.

Citește și: Motivul pentru care camioanele Roman construite la Brașov nu au mai putut lua startul la Raliul Paris-Dakar din 1999