„Ceasul Judecăţii de Apoi” a fost creat de un grup de fizicieni americani de la Buletinul Cercetătorilor Atomici (Bulletin of the Atomic Scientists, BAS) şi, conform informaţiilor de pe site-ul revistei, simbolizează urgenţa pericolelor nucleare pe care fondatorii revistei şi comunitatea ştiinţifică mai largă încearcă să o transmită liderilor politici şi publicului din întreaga lume. Prima imagine a ceasului a apărut pe coperta revistei în anul 1947. Atunci acul arăta şapte minute înainte de „miezul nopţii”, adică înainte de o catastrofă nucleară globală.
Minutarul ceasului a fost mutat periodic în funcţie de pericolele nucleare percepute. Cel mai aproape de „miezul nopţii” a fost mutat în anul 1953, cu numai două minute înainte de o posibilă catastrofă. În acel an Statele Unite au decis să realizeze bomba cu hidrogen, o armă de departe mai puternică decât orice bombă atomică. În octombrie 1952, SUA au testat primul dispozitiv termonuclear, distrugând o insulă din Oceanul Pacific, iar nouă luni mai târziu sovieticii au testat propria lor bombă H. Cea mai mare distanţă temporală faţă de o posibilă catastrofă nucleară a fost de 17 minute, în anul 1991, când s-a încheiat războiul rece, iar Rusia şi Statele Unite au început să-şi reducă semnificativ arsenalele nucleare, după cum a explicat BAS.
De atunci, minutarul ceasului a mai fost mutat de cinci ori, ultima dată în 2012, când a înaintat cu un minut – de la şase la cinci minute – după ce experţii au ajuns la concluzia că liderii mondiali fac tot mai greu faţă unei ameninţări nucleare. Anul acesta, ceasul a fost menţinut la aceeaşi distanţă ca în 2012 faţă de un pericol nuclear. În 2013, lumea a întreprins unele eforturi pentru reducerea pericolului nuclear, dar în general comunitatea internaţională a avut de a face cu o ameninţare continuă privind utilizarea armelor nucleare’, se menţionează într-un mesaj adresat secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon de către autorii acestui ceas.
Printre factorii pozitivi, ei au subliniat acordurile interimare ale Grupului 5+1 în problema programului nuclear iranian, precum şi faptul că multe ţări îşi reduc stocurile de materiale nucleare, de natură să fie utilizate la fabricarea armei atomice. Dar Rusia şi SUA îşi menţin uriaşele arsenale nucleare, iar India, China şi Pakistanul îşi cresc, din câte se pare, capacităţile militare nucleare. În pofida catastrofei de la Fukushima, energia nucleară continuă să se răspândească, ceea ce creează potenţial pentru extinderea clubului nuclear, estimează ei. De asemenea, în pofida dovezilor fără echivoc privind ameninţările legate de schimbările climatice şi cauzele antropice ale acestor schimbări, negocierile pe această temă, desfăşurate sub egida ONU, practic stagnează.
Experţii fac apel la secretarul general al Naţiunilor Unite să-şi axeze atenţia pe răspândirea rapidă a noilor tehnologii, al căror ritm de dezvoltare depăşeşte capacitatea societăţii de a le ţine sub control. Ei evocă, în acest context, posibile ameninţări din partea noilor tehnologii cyber şi biologice, avertizând în legătură cu pericolul reprezentat de proliferarea dronelor de luptă.