Ceauşescu şi vânătoarea de urşi. Fostului dictator îi plăcea să se mândrească cu trofeele

Nicolae Ceauşescu era departe de a fi un vânător iscusit. Prada dictatorului era ademenită cu mâncare sau chiar sedată pentru a fi o ţintă mai uşoară. Iar pentru ca Ceuşescu să se poată mândri cu trofeele sale, cele mai mari şi mai frumoase animale erau alese special pentru a fi împuşcate de dictator.

Cea mai mare satisfacţie o avea Ceuşescu atunci când vâna urşi. Pentru asta fuseseră construite locuri de pândă speciale pentru şeful statului, cu încălzire, loc de odihnă, iar unele aveau chiar şi grup sanitar. Iar pentru ca Ceauşescu să fie mulţumit de ceea ce a împuşcat, pădurarii erau obligaţi, la final, să aranjeze prada pentru poză. Tot atunci era comunicat şi punctajul trofeelor, aşa încât Ceauşescu să se poată mândri cu calităţile lui de vânător, mărturisea inginerul silvic Mitică Georgescu în cartea pe care a scris-o, „Vânătorile lui Ceauşescu aşa cum au fost”.

De multe ori însă, animalele erau ucise de vânători experimentaţi, iar Ceuşescu doar îşi asuma reuşita. Aşa s-a întâmplat şi la ultima vânătoare de urşi care a avut loc în martie 1989, pe Valea Tisei în Maramureş. Dintr-un observator complet protejat, la doar câţiva metri de prada, cu o armă cu lunetă, dictatorul a împuşcat doi urşi veniţi să mănânce în locul special amenajat. Pe cel de-al treilea l-a ratat. A pretins însă că a omorât trei, punând pe jar toată conducerea judeţului. Brigadierii de la Valea Tisei au fost nevoiţi să mai împuşte un urs ca să iasă la numărătoare.

Alte articole

Animalul care nu are ce căuta în România, dar pe care Ceaușescu și-a dorit nespus să-l vâneze fără să meargă în străinătate

Care este salariul pe care-l primea Nicolae Ceaușescu, la final de lună. Suma este cea mai mică din istoria președinților de stat