Interceptările şi măsurile luate pentru a obţine date de la furnizorii accesului la internet au încălcat articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind ”dreptul la libertatea de expresie”, potrivit deciziei CEDO.
Aceasta evocă îndeosebi ”libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără să poată exista o ingerinţă a autorităţilor publice”.
Curtea se declară astfel ”îndeosebi de preocupată de absenţa oricărei garanţii publice referitor la condiţiile în care informaţiile jurnalistice confidenţiale pot fi selecţionate în mod deliberat pentru examinare”.
Interceptările masive şi dispozitivul de obţinere a datelor de la furnizorii de acces la internet au încălcat, de asemenea, articolul 8 al Convenţiei privind dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, adaugă Curtea.
CEDO estimează în schimb că dispozitivul privind schimbul de informaţii cu state străine nu constituie o încălcare a Convenţiei.
Curtea a fost sesizată de către 16 reclamanţi, organizaţii pentru apărarea drepturilor cetăţenilor sau a drepturilor omului, precum Big Brother Watch, Bureau of Investigative Journalism, precum şi jurnalişti de investigaţii.
Toţi estimează că, din cauza naturii activităţilor lor, comunicaţiile lor electronice şi datele lor au putut fi interceptate de către serviciile de informaţii britanice.
Potrivit unor documente dezvăluite în 2013 de către Edward Snowden, avertizorul de integritate american care a făcut cunoscută amploarea acţiunilor de interceptare ale agenţiei americane de securitate NSA, serviciile de informaţii britanice, în principal GCHQ, sunt un actor major al supravegherii comunicaţiilor mondiale. Acestea sunt de asemenea cele care au făcut în mod larg schimb de informaţii strânse cu omologii lor americani.