Formaţiunea populistă, pro-europeană ANO, a premierului Andrej Babis, va câştiga cea mai mare parte a voturilor la alegerile din 8-9 octombrie, din Cehia, dar ar putea avea dificultăţi pentru a forma majoritatea, deoarece actualii săi parteneri se află la nivelul sau sub pragul de 5%, necesar pentru intrarea în Parlament, în sondajele de opinie.
Două grupuri principale de opoziţie refuză să intre într-un guvern cu Babis din cauza a ceea ce afirmă că sunt conflictele sale de interese ca fondator al unui imperiu de afaceri.
Acest lucru poate face din SPD-ul anti-european şi anti-NATO al lui Okamura sau din Democraţie Directă şi Libertate un partener al discuţiilor, pe care ANO nu le-a exclus.
Sondajele de opinie ridică sprijinul partidului SPD la aproximativ 10%. Okamura a spus că promisiunea de a propune o lege privind organizarea referendumurilor, în prezent imposibilă, ar fi condiţia sa.
În cazul în care o astfel de legislaţie ar fi introdusă, ar permite probabil ca o petiţie a cetăţenilor să propună un vot, ceea ce înseamnă că Okamura ar putea ajuta la organizarea unuia, scrie Reuters.
„Una dintre condiţiile fundamentale este ca manifestul guvernului … să includă o lege a referendumului, inclusiv posibilitatea unui referendum reeritor la ieşirea din UE sau potenţial din NATO„, a declarat Okamura reporterilor după întâlnirea cu preşedintele Milos Zeman, al cărui rol va fi moderarea post-alegeri şi numirea primului ministru.
SPD a promovat de ani de zile ieşirea din UE şi un referendum de ieşire din UE. Un sondaj de opinie al agenţiei CVVM, din iulie, a arătat că 66% dintre cehi susţin apsrtenenţa la UE, în timp ce 28% au spus că ţara nu ar trebui să se afle în UE.
Încercările anterioare de a promulga o lege referendumul s-au blocat în Parlament, însă mişcarea lui Okamura ar putea să o readucă pe ordinea de zi.
Guvernul Babis s-a opus unei legi generale a referendumului, care ar permite votul pe probleme precum aderarea la UE.
Guvernul a susţinut, de asemenea, praguri ridicate de semnături pentru convocarea referendumurilor. Orice legislaţie propusă pentru referendumuri ar avea nevoie de o majoritate constituţională de trei cincimi în ambele camere ale parlamentului, ceea ce ar fi greu de realizat dacă legislaţia este divizivă, având în vedere că opoziţia pro-UE controlează camera superioară, Senatul.
Senatul este ales într-un mod eşalonat de-a lungul a şase ani, şi în cadrul unui sistem care a eliminat de obicei candidaţii extremişti.