Instanţa supremă a schimbat încadrarea juridică a faptelor din „atentat împotriva unei colectivităţi” în forma tentativei, în cea de acte de terorism.
ÎCCJ a admis apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi a schimbat încadrarea juridică a faptei din „atentat împotriva unei colectivităţi”, în forma tentativei, în infracţiunea de acte de terorism, în baza art. 32 alin. 3 litera a cu referire la art. 34 din Legea 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului, în cazul lui Beke Istvan Attila.
Potrivit art. 32 alin 3 litera a, constituie acte de terorism producerea, dobândirea, deţinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, dispozitive explozive de orice fel, precum şi cercetarea în domeniu ori dezvoltarea de asemenea arme sau dispozitive.
Astfel ÎCCJ a hotărât condamnarea lui Beke Istvan Attila la pedeapsa de 5 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, scăzând din pedeapsa principală durata reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu, care a însumat 6 luni.
Beke Istvan Attila a fost achitat pentru tentativă al infracţiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive.
Totodată, ÎCCJ l-a condamnat la 5 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pe Szocs Zoltan, după ce a schimbat încadrarea juridică a faptei din „atentat împotriva unei colectivităţi”, în instigare, prevăzută de art. 47 din Codul Penal, raportat la art. 32 alin. 3 litera a cu referire la art. 34 din Legea 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului.
De asemenea, Szocs Zoltan a fost achitat pentru instigare la infracţiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive.
Beke Istvan, cetăţean român de etnie maghiară, a fost arestat preventiv pe 1 decembrie 2015, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Ulterior, procurorii au extins cercetările în acest dosar şi l-au reţinut pe Szocs Zoltan, preşedintele grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania, care a fost acuzat de instigare la săvârşirea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive.
Potrivit DIICOT, în calitate de preşedinte al HVIM Transilvania, la data de 10 octombrie 2015, în cadrul unei şedinţe la care au participat membrii structurilor locale ale extensiilor în România ale HVIM, Szocs Zoltan i-a instigat pe membrii celulei Târgu Secuiesc să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat pe care să îl detoneze în public.
Procurorii notează că, pe parcursul respectivei întâlniri, s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care „ar face să se aprindă cel puţin 3 – 4 petarde simultan” şi că mai trebuie „doar o baterie”. Dispozitivul urma să fie detonat de la distanţă, prin intermediul unui telefon mobil.
Ca loc de amplasare a dispozitivului a fost propus perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, unul dintre participanţii la întâlnire propunând ca acesta să fie aşezat într-un coş de gunoi din centrul localităţii, situat pe traseul de deplasare a paradei militare.
Anchetatorii au descoperit că Beke Istvan Attila este administratorul SC B.I.A. Electronic SRL, cu sediul în Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, şi că folosea un teren situat pe raza localităţii Estelnic, unde are amenajat un poligon de airsoft.
La percheziţiile efectuate la reşedinţele lui Beke Istvan, procurorii au găsit 195 de dispozitive explozive clasa articole pirotehnice categoria a III-a cod FP3, dintr-un total de 400 de bucăţi achiziţionate cu încălcarea legii; materii explozive – clasa articole pirotehnice categoria a II-a cu fum alb; dispozitiv de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V.