Cei mai periculoşi criminali ai României. „Văduva neagră” Vera Renczi şi-a dorit să fie ultima femeia din viaţa a 35 de bărbaţi

Orgii sexuale, crime, trădări, mister și o tânără de o frumusețe răpitoare sunt ingrediente pentru un roman sau un film de succes internațional, scrie avantaje.ro. Cu toate acestea, istoria criminalisticii românești o consideră pe Vera nu doar o femeie care a existat aievea, ci unul dintre cei mai prolifici criminali în serie din istoria României.

Perdeaua de fum

Viața Verei Renczi este învăluită în mister încă de la naștere. Anul 1903 este creditat de mulți autori ca fiind cel în care viitoarea criminală a venit pe lume. Totuși, cronologia evenimentelor ne face să credem că, cel mai probabil, Vera a văzut pentru prima dată lumina zilei la sfârșitul secolului al XIX-lea, în București.

A doua piesă de puzzle lipsă este adevăratul nume de familie, întrucât Renczi este numele celui de-al doilea soț. Despre tatăl Verei se știe că a fost un om de afaceri din Ungaria actuală, iar mama fie o femeie din mica nobilime maghiară din Transilvania, fie o frumoasă româncă. A treia piesă lipsă este înfățișarea acestei femei fatale.

Deși este considerată cel mai mare criminal din istoria României, nu există nicio poză sau o descriere a ei acceptată în unanimitate de istorici. Unele surse susțin că era o frumusețe blondă, în timp ce altele acreditează ideea că ultima imagine a amanților ei era o brunetă. Însă toată lumea este de acord că frumusețea ei este imposibil de ignorat.

Descoperirea sexualității

Primii 13 ani din viață Vera i-a petrecut în România, unde a beneficiat de atenția și protecția maternă. Lucrurile s-au schimbat radical după ce mama ei a murit și tatăl a decis să o mute în conacul său din Bekerekul, oraș situat în Banatul Sârbesc și denumit astăzi Zrenjanin. Scăpată de sub supravegherea paternă, întrucât tatăl era mai mereu plecat cu afaceri în Imperiul Austro-Ungar, adolescenta Vera începe să descopere plăcerile carnale.

Elevă a unei școli de fete din localitate, viitoarea criminală șochează întreaga comunitate cu scandalurile sexuale pe care le provoacă și în care sunt implicați elevi, studenți, bărbați căsătoriți și chiar colegi de afaceri de-ai tatălui ei. Gradul de depravare al minorei este atât de mare încât nu o dată ea a fost surprinsă de supraveghetori în patul elevilor din cămin.

Potrivit relatărilor, încă din această fază se observă o posesivitate bolnăvicioasă a Verei, care își dorește ca amanții ei să își petreacă tot timpul cu ea. De aceea aventurile ei se încheiau cu episoade de isterie și scene de gelozie.
Mariaje încheiate tragic

Tânăra desfrânată își schimbă complet atitudinea în momentul în care îl întâlnește pe Karl Schick, un influent bancher austriac mai în vârstă cu 20 de ani decât ea. Vera și Karl decid să se căsătorească și chiar au împreună cu băiat pe nume Lorenzo. Din nou sursele nu se pun de acord în privința
duratei mariajului. Intervalul variază de la câteva luni la câțiva ani.

Cert este că în această perioadă Vera se transformă într-o soție și mamă model. Ea renunță la aventurile amoroase, dar nu și la gelozie. Programul încărcat al lui Schick o face pe Vera să îl suspecteze pe bancher că are o amantă. Bănuiala i-a fost fatală bărbatului, care dispare brusc pentru ca,
ulterior, Vera să susțină în fața autorităților că acesta a murit într-un accident de mașină în București, după ce în prealabil o părăsise.

Deși nimeni nu îi găsise cadavrul lui Schick, Vera poartă doliu timp de un an. După această perioadă ea revine în societatea vieneză, unde îl cunoaște pe Joseph Renczi, un cuceritor mult mai apropiat de vârsta ei și extrem de bogat. Până la cel de-al doilea mariaj nu a mai fost decât un hop: dispărutul Karl Schick. O problemă lipsită de importanță în ochii autorităților pentru care statutul de femeie din înalta societate al Verei primează în fața probelor și îi eliberează un certificat de deces bazat doar pe povestea ei cu accidentul din București.

Mariajul cu Renczi este plin de infidelități ale bărbatului și crize de isterie, scene de gelozie și chiar amenințări cu moartea din partea femeii. Toate acestea iau sfârșit brusc când Joseph cade la pat, răpus de o boală necunoscută. Acum, Vera pare că uită toate umilințele suferite și îl îngrijește
cu un devotament neașteptat. Totuși, asta nu îl ajută prea mult pe Renczi, care dispare din peisaj la fel ca primul soț. Nici de această dată autoritățile nu o deranjează cu întrebări pe soția rămasă a două oară văduvă, astfel că ea își continuă viața nestingherită.
Revenirea la desfrâu îi aduce sfârșitul

Tânără, extrem de frumoasă și putred de bogată după două mariaje, Vera renunță să se mai căsătorească. În schimb îi atrage pe bărbații dornici de plăceri carnale din protipendada Vienei în conacul părintesc din Bekerekul. Timp de 10 ani, peste 30 de bărbați au făcut această călătorie cu bilet doar dus.

Și numărul lor ar fi fost cu siguranță mai mare dacă nu ar fi renunțat la precauție și nu s-ar fi cuplat cu un bărbat căsătorit pe nume Milorad. Bancherul sârb, cu 20 de ani mai în vârstă ca ea, a împărtășit soarta predecesorilor săi, numai că soția lui nu a vrut să renunțe fără să afle ce s-a
întâmplat cu adevărat.

Primele informații aduc autoritățile la ușa conacului din Berkereku, unde au parte de prima surpriză. Vera le răspunde senin cu replica Știam că veți veni să mă vizitați, domnilor!’, în condițiile în care nimeni nu o acuzase de nimic. Ea recunoaște relația cu Milorad, dar susține că s-a despărțit de
el imediat ce a aflat că este căsătorit. Decizia, susține Vera, l-ar fi putut face să se sinucidă.

Neîmpăcată cu informațiile aflate de polițiști, soția lui Milorad pornește o anchetă pe cont propriu. Descoperirea unui bilet de dragoste de la Vera în
hainele soțului, dar și că soții și băiatul Verei au dispărut la fel de misterios, îi dau posibilitatea femeii să facă noi presiuni asupra autorităților sârbești. La a doua vizită a poliției, Vera neagă că ar fi avut o relație cu bancherul, dar confruntată cu biletul și propria declarație cedează nervos și exclamă isteric, spre stupefacția asistenței: Nu sunt o criminală!’.

„Văduva neagră” Vera Renczi și-a ucis propriul copil când acesta i-a aflat secretul

Izbucnirea ei nervoasă duce la percheziționarea întregului conac, inclusiv a criptei. Aici, în fața ochilor autorităților, se dezvăluie un spectacol demn de filmele de groază: 35 de sicrie de zinc, așezate în cerc, iar în mijloc un fotoliu și o masă pe care sunt așezate un sfeșnic cu lumânări, o sticlă de șampanie și o cupă. Pe fiecare sicriu era așezată o etichetă pe care era scris caligrafic numele ocupantului.

În această încăpere, Vera venea ori de câte ori simțea nevoia să se reculeagă și să discute cu fantomele foștilor iubiți. Filmul horror continuă cu mărturisirea castelanei chiar în cripta semiobscură, luminată doar de câteva lumânări. Trecerea în revistă a sicrielor și caracterizarea fiecărei victime se încheie în fața celui de-ai doisprezecelea coșciug, când Vera se prăbușește de durere. Era sicriul lui Lorenzo, copilul ei în vârstă de 10 ani pe care îl ucisese după ce băiatul aflase macabrul secret al mamei sale.

Toate victimele sale fuseseră otrăvite cu arsenic, însă doi bărbați au avut parte de un tratament special’: Milorad a primit și stricnină pentru a muri mai repede, iar Joseph Renczi a fost închis în sicriu pe când încă mai respira. Explicația femeii a fost la fel de halucinantă ca și comportamentul: voia să rămână ultima femeie din viața bărbaților.

Sfârșitul Verei Renczi a fost unul previzibil. Condamnată la moarte, pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viață, întrucât femeile nu puteau fi executate conform legilor Iugoslaviei. În temniță, psihicul ei a cedat, iar martorii susțin că ea se credea înconjurată de toți cei pe care i-a omorât și le vorbea ore întregi.

Diagnosticată cu schizofrenie, Vera a fost internată într-un ospiciu unde a murit în urma unei hemoragii cerebrale.