Cel mai greu moment al zilei. Ora exactă la care absolut toată lumea este deprimată

Cercetătorii americani au reușit să identifice cu precizie care este cel mai neplăcut moment al zilei pentru majoritatea oamenilor, ora la care nu ai vrea să se întâmple nimic. Un studiu făcut de cercetătorii americani a stabilit că ora 5 dimineața este cel mai prost moment al zilei pentru majoritatea oamenilor.

Ora la care să faci duș pentru un somn odihnitor și o piele catifelată

Echipa de oameni de știință de la de Universitatea din Michigan și Dartmouth Health  a monitorizat peste 2.600 de stagiari medicali pe o perioadă de doi ani, folosind tehnologie de ultimă generație pentru a înțelege fluctuațiile stării de spirit.

Participanții la studiu au purtat dispozitive wireless care au înregistrat o serie de parametrii fiziologici, inclusiv numărul de pași, mișcările efectuate, frecvența cardiacă și calitatea somnului.

Alte articole

Dieta mediteraneană, posibilă soluţie pentru contracararea depresiei

Ora de iarnă 2024. Când şi cum trebuie să potriveşti ceasul, ce decizie a luat Parlamentul European

Somnul, mai important decât alimentația. Mihaela Bilic: „Dacă vă pasă cu adevărat de sănătate, faceți din odihnă o prioritate”

Datele colectate au relevat un pattern consistent: indiferent de programul de somn, dispoziția atinge punctul cel mai scăzut în jur de ora 5 dimineața. În contrast, starea de spirit tinde să fie cea mai bună în jurul orei 17, când majoritatea oamenilor se pregătește să încheie ziua de muncă.

Un aspect interesant al studiului arată că lipsa de somn amplifică aceste schimbări de dispoziție. Pentru persoanele care rămân treze toată noaptea, momentul răsăritului poate fi chiar mai deprimant decât pentru cei care s-au trezit de curând.

Cercetătorii subliniază că aceste fluctuații ale stării de spirit sunt dictate de ceasul nostru biologic intern. Cu cât stăm treji mai mult timp, cu atât influența acestui ritm circadian devine mai pronunțată asupra dispoziției noastre.

Descoperirea ar putea avea implicații semnificative pentru organizarea programului de lucru, în special în domenii care implică ture de noapte sau program prelungit. De asemenea, ar putea ajuta indivizii să-și înțeleagă mai bine propriile fluctuații de dispoziție și să-și planifice activitățile importante în perioadele când starea de spirit este optimal.

STUDIU Două treimi dintre adulți dorm prea puțin. Ora de somn în plus, vitală!

La ora actuală, tulburările de somn reprezintă o adevărată epidemie globală, conform specialiștilor Organizației Mondiale a Sănătății, având în vedere faptul că două treimi dintre adulți dorm mai puțin de 8 ore pe noapte. Privarea de somn este o problemă ce crește riscul pentru numeroase afecțiuni. Însă la fel de periculos poate fi și somnul care depășește media recomandată de 7-9 ore pe noapte.

Concluziile unui studiu recent publicat în Journal of American Heart Association arată faptul că adulții care dorm fie sub 7 ore pe noapte, fie mai mult de 9 ore pe noapte pot avea un risc crescut de demență și accident vascular cerebral. Studiul a fost efectuat de o echipă de cercetători din cadrul Departamentului de Neurologie de la Universitatea de Medicină Yale, din SUA, și a presupus analiza datelor privind tiparele de somn și a unor investigații imagistice cerebrale a 40 de mii de adulți de vârstă mijlocie, fără istoric de demență sau accident vascular cerebral.

Astfel, după analiza informațiilor, specialiștii au ajuns la concluzia că persoanele care dormeau fie prea puțin, fie prea mult prezentau modicări ale unor markeri cerebrali pe scanările prin rezonanță magnetică (hiperintensități ale materiei albe și anizotropia fracționară), modificări despre care se știe că preced cu ani buni instalarea demenței sau a accidentelor vasculare cerebrale. Hiperintensitățile materiei albe reprezintă leziuni la nivelul creierului, indicatori ai îmbătrânirii celui mai important organ din corp și a afectării microvaselor de sânge de la nivel cerebral.

Anizotropia fracționară este un indicator care cuantifică uniformitatea difuzării apei la nivelul axonilor celulei nervoase, relevant pentru starea de sănătate structurală a materiei albe. O prezență crescută a hiperintensităților materiei albe și o anizotropie fracționară redusă sunt asociate cu un risc crescut de demență și accident vascular cerebral. „Ne-am concentrat atenția asupra acestor markeri pentru că sunt cunoscuți drept precursori ai demenței și accidentului vascular cerebral.

În plus, am demonstrat încă o dată cât de important este somnul pentru sănătatea creierului”, a declarat Santiago Clocchiatii-Tuozzo, coordonator al studiului și cercetător post doctoral la Universitatea de Medicină Yale. Rezultatele studiului sunt cu atât mai importante cu cât reprezintă un argument în plus pentru îmbunătățirea calității somnului. De altfel, coordonatorul studiului consideră perioada de mijloc a vieții o etapa crucială pentru îmbunătățirea calității somnului în vederea ameliorării stării de sănătate și a menținerii organismului în echilibru.

Autorii studiului spun că încă este nevoie de cercetări aprofundate pentru a evalua legătura dintre somnul precar și modificarea markerilor cerebrali și pentru a vedea dacă modificarea igienei somnului poate duce la îmbunătățiri ale sănătății creierului la vârste înaintate.

În prezent, atât demența cât și accidentul vascular cerebral sunt cunoscute ca fiind două probleme de sănătate grave, cu o incidență în creștere la nivel global.

Astfel, dacă în 2020, 55 de milioane de persoane se confruntau cu demența la nivel global, în 2050, numărul acestora ar putea ajunge la 139 de milioane. Cât despre accidentul vascular cerebral, acesta reprezintă principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de deces. De altfel, se estimează că, în prezent, o persoană din 4 face un AVC de-a lungul vieții. Deși demența nu poate fi tratată, există măsuri care pot reduce riscul de o face precum activitatea fizică, reducerea consumului de alcool, evitarea fumatului, activitatea intelectuală, relațiile sociale, gestionarea diabetului, hipertensiunii, obezității, evitarea traumatismelor cerebrale și protejarea auzului.

În cazul accidentului vascular cerebral, modificările stilului de viață, controlul diabetului, hipertensiunii, colesterolului, evitarea sedentarismului, alcoolului și fumatului, alături de vizitele regulate la medic, toate pot contribui la reducerea riscului de a face un AVC. O parte dintre aceste măsuri pot duce și la ameliorarea calității somnului, un factor imporant pentru a menține sănătatea întregului organism.

Ce efecte poate avea asupra organismului somnul precar?

Privarea de somn este una dintre amenințările la adresa stării de sănătate. Alături de hrană, apă și aer, somnul este o nevoi de bază. Atunci când somnul este insuficient, la ore nepotrivite, întrerupt sau când apar dificultăți în instalare acestuia, organismul are de suferit pe termen lung. Mai multe studii au corelat somnul insuficient cu o durată mai mică de 7 ore pe noapte, cu un risc mai mare de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare, depresie și chiar moarte prematură.

De asemenea, o analiză a cercetătorilor de la Harvard a pus în evidență legătură dintre durata somnului și afectarea memoriei. Cu aceasta se pot confrunta cei care dorm mai puțin de 7 ore sau mai mult de 9 ore. Cercetătorii au pus în evidență faptul că persoanele care dorm mai puțin au un risc crescut de hipertensiune, diabet și îngustare a vaselor de sânge ceea ce duce la o funcționare deficitară a creierului.

Astfel, este afectată și memoria. Pe de altă parte, cei care dorm mai mult de 9, 10 ore, au de obicei un somn de proastă calitate, ceea ce poate influența memoria. În plus, o analiză de laborator pe cobai a arătat că exemplarele care dormeau insuficient aveau o acumulare mai mare de beta-amiloid la nivelul creierului, proteină asociată cu tulburări de memorie și risc crescut de demență. Un alt studiu publicat recent a vizat o componentă importantă a somnului și anume ciclul de somn profund.

Astfel, cercetătorii australieni de la Institutul Turner pentru Studiul Creierului și al Sănătății Mintale din Melbourne au arătat că reducerea anuală de 1% a duratei somnului profund la persoanele cu vârsta peste 60 de ani ar putea crește cu 27 % riscul de demență. Se știe că ciclul de somn profund este important pentru eliminarea din creier a reziduurilor, pentru memorie și menținerea unei bune imunități.

Mai multe cercetări au vizat și durata prea mare a somnului, care a fost asociată și cu un risc crescut diabet de tip 2, obezitate, boală de inimă, depresie și dureri de cap. Încă nu se cunoscut exact mecanismele prin care somnul în exces poate îmbolnăvi organismul, experții vehiculând și ipoteza că preexistența unor afecțiuni ar duce de fapt la o perioadă de somn mai mare de 9 ore.

Autorului bestseller-ului „Despre somn”, dr. Matthew Walker, este de părere că somnul este cea mai bună investiție pentru sănătate. Persoanele care nu dorm suficient, se trezesc obosite a doua zi și au tulburări de memorie sau de concentrare, ar trebui să ia măsuri în privința igienei somnului, dacă acestea le lipsesc.

Astfel, se recomandă:

• adoptarea unui program regulat de somn, cu aceleași ore de culcare și trezire;
• evitarea meselor copioase, cofeinei și alcoolului cu câteva ore înainte de somn;
• activitate fizică moderată în timpul zilei;
• odihna într-o cameră întunecată, într-un mediu relaxant, fără stimuli vizuali sau auditivi, la o temperatură optimă de 18 grade;
• evitarea folosirii dispozitivelor electronice înainte de culcare;

Dacă aceste strategii nu dau rezultate, se recomandă o evaluare medicală generală, alături de una psihologică pentru că tulburările de somn pot avea cauze organice sau psihologice.