Cel mai puternic cutremur care poate avea loc în România va fi de 8,1 grade, potrivit unor scenarii dintr-un document oficial al IGSU. Conform sursei citate, deși efectele care vor fi resimțite la sute de kilometri distanță, nu vor fi simțite doar în zona epicentrală (precum județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe de până la 200-300 km.
Un cutremur cu intensitatea de 8 grade poate elibera o energie ce este echivalentă cu cea generată de 1.200 bombe nucleare, precum cele folosite la Hiroshima, ori de 15 milioane de tone de TNT, conform specialiștilor IGSU.
Aceștia explică faptul că seismicitatea României este puternic influențată de activitatea seismică din zona Vrancea, unde converg Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.
Totuși, în ciuda potențialelor daune semnificative, documentul IGSU menționează că „blocul litosferic care se scufundă în manta este în prezent dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare”.
Analiza recentă a IGSU despre impactul unui cutremur major relevă că va exista un număr semnificativ de clădiri rezidențiale grav avariate și de persoane grav rănite sau decedate. Mai precis, ar fi afectate peste 350.000 de clădiri și peste 45.000 de persoane, potrivit studiului „Concepția națională de răspuns post seism”, realizat de IGSU la finalul anului 2021.
În plus, un document recent al Curții de Conturi, publicat în ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt suficient de pregătite pentru a face față unui cutremur de această magnitudine.
„Cu speriatul nu rezolvăm nimic. Într-adevăr, este o zonă la care nu ne-am aşteptat şi se vede că au fost câteva episoade de cutremure şi de replici, dar pentru omul de rând cel mai important este să ştie ce e de făcut. Sunt două lucruri pe care le recomand: să descarce aplicaţia DSU – acolo sunt mai multe indicaţii şi informaţii pe care poate să le obţină, şi să acceseze www.fiipregatit.ro – acolo găseşte informaţii cum să îşi pregătească casa, cum să fie pregătit el şi familia lui. Bineînţeles, este de lucrat pe evaluarea clădirilor, dacă sunt clădiri cu risc, şi aici ştiu că s-a dat la nivel guvernamental o perioadă de timp în care să se facă aceste evaluări”, a spus şeful DSU după un recent cutremur din zona Arad.
Şeful DSU a mai menţionat că „în România, în ultimii ani, s-a făcut o pregătire foarte serioasă şi nivelul de pregătire a crescut foarte serios”, iar pompierii derulează permanent exerciţii.
Raed Arafat: „Oricând putem avea un cutremur de 5,5, de 6, de 6,5 şi unul de 7”. De ce nu se dau mesaje Ro Alert
„Oricând un cutremur poate să apară. Cum a apărut cutremurul de 5,4 (…) Oricând putem avea un cutremur de 5,5, de 6, de 6,5 şi unul de 7. Clar că apariţia unui cutremur nu este predictibilă. Din cauza asta trebuie să fim tot timpul pregătiţi. Nu ştim când poate să apară un cutremur. Nimeni nu poate să prezică că peste o lună o să avem un cutremur. Au încercat mulţi să joace cartea asta, dar nu merge. Încă nu există mecanismele ştiinţific dovedite prin care să poţi să faci acest lucru”, a afirmat Arafat, cu alt prilej.
Seisologul Gheorghe Mărmureanu dezvăluia pe 4 martie anul acesta, în ziua în care s-au împlinit 47 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria țării, care a dus la pierderea a peste 1.500 de vieți, că nu trebuie să ne așteptăm la un alt cutremur de proporții catastrofale până în 2040.
Expertul a adăugat că următorul cutremur major în România va avea loc mai devreme decât ne așteptăm, dar nu în anii imediat următori. Acesta a subliniat că există o serie de observații importante în legătură cu activitatea seismică din regiunea Vrancea.
„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, spunea Gheorghe Mărmureanu, în exclusivitate la România TV.
Acesta a identificat și zonele din București considerate a fi mai vulnerabile la un cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona între Piața Romană și Unirii sunt identificate drept zone expuse, în timp ce cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure, datorită construcțiilor mai solide și a numărului mai mic de blocuri înalte.
Citește și: Cutremur după inundații în România
În ceea ce privește pregătirea pentru un posibil cutremur major, Mărmureanu a asigurat că va anunța publicul dacă calculele sale indică o astfel de situație. El a menționat că efectuează calcule zilnice și că, în următorii zece ani, nu se așteaptă la un cutremur foarte mare în România.
În cazul unui cutremur e foarte important să respectăm o serie de recomandări pentru a fi în siguranță. Pe lângă acestea, mai există un aspect care îi poate proteja pe români. V-ați întrebat vreodată care e cel mai sigur etaj dintr-un bloc în caz de cutremur? Mulți români iau acest lucru în considerare atunci când își aleg locuința.
Ultimii ani au fost marcați de cutremure devastatoare în lume și mulți oameni și-au pierdut viața. În România, cutremurele sunt destul de dese, mai ales în zona Vrancea, dar au magnitudine mică, iar majoritatea nu prea se simt. Totuși, e bine să fim pregătiți în orice situație și să știm exact cum trebuie să reacționăm în cazul unui seism puternic.
Mai multe detalii
Care e cel mai sigur etaj din bloc în cazul unui cutremur. Sunt șanse mai mari de supraviețuire