Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) se inaugurează marţi, 21 octombrie.
Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL) este primul laser de mare putere din România, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, capabil să producă pulsuri laser de 1 PW (petawatt = 1015 Watt) cu durată de 25 fs (femtosecundă = 10-15 sec.). Acesta constituie, de asemenea, un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se vor desfăşura, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).
Proiectul CETAL a început prin programul IMPACT, în 2007, parte a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013, conform informaţiilor publicate pe site-ul proiectului, http://cetal.inflpr.ro/. Cererea de finanţare a proiectului CETAL a participat la competiţia pentru propuneri de proiecte mari de investiţii în infrastructura de cercetare, prin Programul Operaţional Sectorial privind Creşterea Competitivităţii Economice.
Contractul cu Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică a fost semnat în noiembrie 2008, dar din cauza crizei economice finanţarea activităţilor a fost decalată până în februarie 2010, când de altfel a şi început proiectul, conform sursei citate.
Clădirea CETAL este fosta centrală termică a platformei Măgurele. Au urmat mai multe întârzieri legate de reconfigurarea şi reabilitarea clădirii pentru a rezista testelor cu laserul hiperintens de un PW, în 2011.
În aprilie 2012 a început realizarea buncărului pentru laserul de un PW, iar primele teste au fost anunţate pentru 2013, se arată pe site-ul CETAL.
Superlaserul de la Măgurele, un instrument puternic al cercetătorilor în lupta împotriva cancerului
„Dacă se reuşeşte realizarea tratamentului cu acest nou tip de laser, s-ar putea aplica la un cost mai redus, pe măsură ce tehnologia avansează şi laserele devin mai ieftine”, a declarat pentru EFE managerul proiectului ELI România, Nicolae Zamfir.
În plus, această tehnologie va îmbunătăţi eficienţa radioterapiei, prin obţinerea de noi radioizotopi, dar şi a chimioterapiei, datorită producerii unui izotop de platină radioactiv. „Circa un sfert din pacienţii trataţi cu chimioterapie se supun inutil tratamentului, dat fiind că substanţa folosită nu ajunge direct la tumoare’, spune cercetătorul român. ‘A produce un izotop de platină radioactiv şi a face ca acesta să ajungă direct la organul bolnav ne va ajuta să ştim dacă trebuie să se continue cu medicaţia”, spune Zamfir.
Alte aplicaţii ale noului laser vor fi în domeniul fizicii materialelor, al nanotehnologiei, dar şi în controlul traficului materialelor radioactive. „Punerea sa în funcţiune poate uşura activitatea funcţionarilor vamali care trebuie să scaneze rapid remorcile de transport”, precizează Nicolae Zamfir.
Totodată, fasciculul de lumină poate fi folosit şi aplicat în alte tehnologii, pentru a elimina în doar câteva secunde reziduurile lăsate de centralele şi de centrele de cercetare a energiei nucleare, accelerând astfel un proces care în prezent durează zeci de ani.
Însă dincolo de toate aceste aplicaţii, laserul ELI-NP va deschide noi orizonturi, spre experimente fascinante în domeniul fizicii clasice, asigură cercetătorul român. Laboratorul de la Măgurele va studia interacţiunea laserului şi a radiaţiilor electromagnetice cu materia, pentru a deschide calea experimentelor cu un laser chiar mai puternic.
„Se doreşte concentrarea unei forţe energetice enorme într-un singur punct pentru a produce materie”, comentează Zamfir despre planurile de a construi un laser de 20 de ori mai puternic şi care să permită crearea de electroni şi pozitroni, prin fracturarea „vidului”.
„Combinarea razelor gamma va produce noi efecte care momentan există doar în însemnările cercetătorilor, sub formă de teorie, dar care nu au fost puse în practică’, explică cercetătorul român, care asigură că oamenii de ştiinţă ‘sunt emoţionaţi la ideea de a genera materie pornind de la vid’. ‘Există modele care demonstrează că, la o intensitate extremă a puterii laserului, se produce materie în interiorul vidului”, susţine el.
Costul iniţial al proiectului se ridică la 350 de milioane de euro, din care Uniunea Europeană va finanţa 80%. În afară de laboratorul de la Măgurele, vor mai funcţiona în cadrul proiectului ELI o instalaţie în Republica Cehă, dedicată energiei de înaltă eficienţă, şi alta în Ungaria, care se va concentra pe emisia de pulsuri de attosecunde (a 10-a la puterea minus 18 parte dintr-o secundă – n.r.), care vor funcţiona autonom, dar vor colabora atunci când vine vorba de obiectivele comune ale proiectului ELI.