Oamenii au tendinţa de a se focusa pe cuvinte, pe informaţiile articulate pe care vor să le transmită, încât nu iau în considerare că anumite părţi ale corpului lor îi contrazic.
„Această discrepanţă majoră între ceea ce spune gura şi ce transmite corpul s-a acutizat în epoca Facebook, deoarece oamenii şi-au pierdut din antrenamentul comunicării faţă în faţă. Oamenii au uitat să transmită emoţii reale, au uitat că în întreg procesul de comunicare, corpul nostru ne confirmă sau ne infirmă cele transmise. Îngrijorător este faptul că oamenii au uitat chiar şi de importanţa comunicării paraverbale. Mulţi nu reuşesc să-şi adapteze tonul vocii la contextul social, vorbesc mult prea lent sau, dimpotrivă, mult prea repede, prea tare sau prea încet. Din cauza acestor inadvertenţe, oamenii nu se mai înţeleg unii cu alţii faţă în faţă, iar acest lucru poate duce la irascibilitate din partea ambelor părţi sau chiar la certuri”, afirmă psihologul Andra Tănăsescu.
Braţele şi picioarele „vorbesc” mai mult ca noi
Există cel puţin 6 poziţii ale corpului la care să fim foarte atenţi atunci când vorbim cu o persoană. Dacă vom fi mai atenţia la posturile pe care le adoptăm atunci când purtăm o conversaţie cu o altă persoană, vom observa imediat că acea persoană devine mai receptivă, mai interesată şi mai deschisă în raport cu noi.
1. Braţele încrucişate la piept. Atunci când persoana cu care vorbești își încrucișează brațele la piept înseamnă, de cele mai multe ori, că persoana caută la un nivel inconștient să se protejeze și folosește brațele pe post de scurt.
„Modul în care își încrucișează brațele precum și momentul din discuție în care o face poate determina cauza pentru care cealaltă persoană adoptă această postură. Cele mai întâlnite motive pentru care oamenii îşi încrucișează brațele la piept sunt: nesiguranța sau neîncrederea în sine, reticență sau reținere în exprimarea emoțiilor, invadarea spațiului personal și nevoia de protejarea a acestuia, plictiseală sau ostilitate (atunci când brațul dominant este cel drept)”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
2. Mâinile în buzunar. „Atunci când persoana cu care suntem în dialog îşi bagă mâinile în buzunar, poate fi de asemenea un semn de nesiguranță ori un semn de rușine. În funcție de context și de modul în care este făcut acest gest, poate fi privit și ca un gest de disponibilitate sexuală, mâinile acționând ca niște indicatoare către organele sexuale”, crede specialistul.
3. Braţele deschise, relaxate. „Atunci când observăm o persoană cu brațele relaxate, pe lângă corp, acesta este un semn că persoana se simte relaxată, confortabilă, fiind în majoritatea cazurilor un indicator al unei persoane calme și deschise. Îmbinată cu o postură dreaptă (spatele drept, pieptul în față, privirea ridicată), aceasta poate indica faptul că persoana este încrezătoare și sigură pe sine”, declară psihologul.
4. Picioarele strânse, lipite sau încrucişate. „La fel ca în cazul braţelor încrucişate, şi în cazul picioarelor lipite, strânse sau încrucişate, persoana simte nevoia de a se proteja. Această protecție poate să fie un indicator al nesiguranței sau al neîncrederii în sine, ori al senzației de pierdere a controlul, din teamă, etc”, spune Andra Tănăsescu.
5. Picioarele întinse, încrucişate sau drepte. „Atunci când observăm o persoană așezată cu picioarele întinse și încrucișate, poate însemna că acea persoană se simte nesigură și încearcă să mascheze acest lucru adoptând o poziție care pare relaxată. Dacă își ține picioarele întinse în față, dar fără să le încrucișeze, atunci persoana caută să își mărească spațiul pe care îl ocupă și astfel domină prin poziție si printr-o atitudune relaxată. În funcție de situație și context, aceasta poziția chiar poate fi într-adevăr și o dorință relaxare după o zi lungă, persoana în cauză căutând să se odihnească într-o poziție comodă, lejeră”, explică specialistul.
6. Picioarele relaxate, cu tălpile pe podea. „În majoritatea cazurilor, acest tip de poziție o adoptă persoanele sigure, încrezătoare, optimiste și deschise. De asemenea, o persoană care stă în acest fel, știe ce are de făcut, cum să o facă și este conștientă de propriile forțe și capacități. Cunoaște modul în care poate să acționeze și mai mereu reușește să găsească o soluție sau o cale pentru a duce lucrurile la bun sfârșit”, conchide psihologul şi trainerul Andra Tănăsescu.