Cele mai mari catastrofe din 2015. Vezi cutremurele care au zguduit lumea

Cel mai distructiv seism din anul care a trecut a fost înregistrat în Nepal, în 25 aprilie. El a avut 7,8 grade pe scara Richter și a fost simțit și în India și Bangladesh, fiind de 700 de ori mai puternic decât bomba de la Hiroshima, potrivit unui seismolog grec. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune din 1934, produs la ciocnirea a două plăci tectonice. Seismul a durat 60 de secunde și a avut epicentrul la 77 de kilometri nord-vest de capitala Kathmandu.

Potrivit cifrelor oficiale, peste 8.500 de oameni și-au pierdut viața în Nepal și în țările învecinate, printre care și turiști străini, iar mai mult 17.000 de persoane au fost rănite. Monumente istorice din patrimoniul UNESCO, printre care Piața Durbar și Turnul Dharhara au fost distruse sau grav avariate, iar falia a alunecat cu trei metri de-a lungul zonei de ruptură care trece pe sub Kathmandu. Cutremurul „a mutat întreg orașul spre sud cu trei metri”, potrivit lui Roger Bilham, profesor de geologie american. A fost urmat de 274 de replici de peste gradul 4 (cu o medie de opt pe zi), cele mai puternice în primele trei ore de la șocul principal. Cele mai mari au avut 6,7 și 6,6 grade pe scara Richter, prima provocând trei avalanșe pe muntele Everest.

În luna mai, Nepalul a fost din nou scena unui cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade, cu epicentrul la nord-est de Kathmandu, zona cea mai afectată de seismul din 25 aprilie. Peste 80 de persoane și-au pierdut viața și 1.130 au fost rănite în urma prăbușirii unor case. Mișcarea seismică a fost resimțit și în capitala Indiei.

Tot pe continentul asiatic, în nord-estul Afganistanului, s-a mai produs un seism de magnitudinea 7,5 în 26 octombrie. El a fost resimțit timp de aproape un minut și în capitalele Indiei și Pakistanului. Cutremurul a făcut cel puțin 390 de morți în Afganistan și țara vecină, Pakistan.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 4,9. Anunțul făcut de INFP

Cutremur în România după alegeri. Ce magnitudine a avut

În Tadjikistan, vecin cu Afganistanul, în luna decembrie a avut loc un seism de magnitudinea 7,2, și acesta resimțit în unele zone ale Pakistanului și Indiei. Nu s-au semnalat victime sau pagube materiale.

Cea mai întinsă zonă vulcanică activă de pe glob este Cercul de Foc al Pacificului, care concentrează 62% din vulcanii activi în prezent. Două treimi dintre ei se află în arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul, pe țărmurile la Pacific ale celor două Americi. De-a lungul Cercului de Foc se petrec deplasări submarine, care provoacă uneori tsunami devastatoare.

Japonia este una din țările cele mai expuse unor astfel de fenomene, arhipelagul nipon fiind zguduit anual de circa 1.500 de cutremure cu magnitudini de 4-6 pe scara Richter. Japonezii de pe coasta de nord-est a țării au simțit în 17 februarie un cutremur de 6,9, al cărui epicentru a fost în mare. Nu au fost anunțate victime sau pagube materiale. În 30 mai însă mișcarea seismică a fost mai puternică, de magnitudinea 8,5. Ea a lovit coasta de est a Japoniei, zguduind clădirile din Tokyo și fiind resimțită pe scară largă în arhipelagul nipon. Nu au fost raportate daune și nu a existat nici tsunami.

O altă țară aflată pe Cercul de Foc al Pacificului și zguduită periodic de seisme de mare intensitate este Indonezia. Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs în 18 martie în Marea Molucelor, un altul în 5 iunie, de 6,0 grade în insula Borneo, iar cel din 24 septembrie, de 6,6, a avut loc în estul Indoneziei, niciunul nefiind urmat de tsunami.

Regiunea vecină Papua — Noua Guinee a înregistrat și ea în acest an câteva cutremure de peste 6 grade, cel mai puternic fiind cel din 30 martie, cu magnitudinea de 7,7, urmat în 28 iulie de unul de 7,0. Insulele de origine vulcanică Solomon, aflate în aceeași regiune, nu au fost ocolite de mișcări seismice, cele mai mari având loc în 23 mai (6,8, al treilea cutremur puternic în trei zile), 10 iulie (7,0) și un altul de aceeași intensitate, în 19 noiembrie. Și arhipelagul Vanuatu, situat în apropiere, a fost zguduit de o mișcare seismică cu magnitudinea de 7,1 în 21 octombrie.

Continentul sud-american a înregistrat cutremure de mare intensitate în 2015, Chile, Peru, Mexic, Argentina și Brazilia fiind țările în care s-au cutremurat diferite regiuni. „Cel mai puternic seism la scară mondială în 2015”, de 8,4, a avut loc în Chile, în 16 septembrie, când centrul țării, precum și capitala Santiago, cu 5 milioane de locuitori, au fost afectate. El a fost resimțit până la Buenos Aires în Argentina, la o distanță de 1.400 km. Au murit 19 persoane și aproape un milion au fost evacuate în perspectiva unui posibil tsunami. Cutremurul a fost urmat, până în dimineața zilei de 22 septembrie, de 550 de replici, iar seismologii au anunțat că acestea se vor mai produce timp de cel puțin un an. Dintre replicile de după șocul seismic principal, câteva au avut magnitudine mai mare de 7, iar aproximativ 20 au fost peste magnitudinea 6.

Mișcări seismice de mai mică intensitate s-au înregistrat în Argentina (în 2 februarie, cu magnitudinea 6,3), Mexic (21 martie, 5,5 și 24 noiembrie, tot de 5,5, ultimul soldat cu doi morți), Peru (25 noiembrie, magnitudinea 7,5, într-o zonă slab populată de la granița cu Brazilia), Brazilia (26 noiembrie, de magnitudine 6,7, fără victime semnalate).

Nici locuitorii continentului nord-american, din California până în Alaska, nu au fost scutiți în 2015 de spaima produsă de mișcări telurice mai mult sau mai puțin violente. Un cutremur de magnitudine 5,4 s-a produs în 22 mai în Nevada, în apropierea localității Caliente, la nord-est de Las Vegas, și câteva în unele zone din Alaska: în 25 iunie de 5,8, în 27 iulie de magnitudine 6,9 (într-o localitate slab populată), în 29 iulie de 6,2.

Potrivit Agerpres, Europa a înregistrat și ea câteva cutremure semnificative în acest an, cel mai puternic fiind cel din largul coastelor vestice ale Greciei, din 17 noiembrie. El a avut o magnitudine de 6,8 grade și s-a soldat cu doi morți și patru răniți. A fost afectată rețeaua rutieră în insula Lefkada, unde seismul s-a resimțit mai puternic. Un alt cutremur, de magnitudine 5,2 s-a produs la nord de Atena în 9 iunie, fiind puternic resimțit în capitala Greciei. Nu au fost anunțate victime. În 15 aprilie insula Cipru a fost zguduită de un cutremur, cel mai mare din ultimii 16 ani din zonă, care nu a făcut însă victime. Seismul cu magnitudinea de 5,6 a fost urmat de 10 replici. Epicentrul a fost în mare, în dreptul orașului de coastă Paphos (sud-vest), iar mișcarea telurică a fost resimțită până în capitala Nicosia.

Erupțiile vulcanice se numără printre cele mai spectaculoase evenimente pe care le produce natura, însă puterea lor distructivă și efectele îndelungate asupra economiei și turismului din zona lor le-au pus pe bună dreptate pe lista dezastrelor naturale. Mai mulți vulcani de pe glob au erupt în 2015, aruncând lavă, emanând coloane groase și înalte de fum sau creând noi zone de uscat în mare.

La începutul anului, în 4 ianuarie, a erupt vulcanul Colima din sud-estul Mexicului. Erupția a generat o coloană de fum și vapori înaltă de 3.000 de metri. Mai multe orașe din împrejurimi, din statul Jalisco, au fost acoperite cu un strat de cenușă, fără a se înregistra victime sau daune materiale. El a erupt din nou în 12 iulie, ducând la închiderea aeroportului și evacuarea a sute de persoane.

La mijlocul lunii ianuarie, activitatea unui vulcan submarin din insulele Tonga, arhipelag din Pacificul de Sud, a perturbat traficul aerian din regiune, mai multe zboruri din zonă fiind suspendate. Centrul vulcanologic din Wellington a avertizat că din vulcanul submarin Hunga Ha’apai, situat la nord de Nuku’alofa, capitala arhipelagului Tonga, iese o coloană de cenușă neagră de circa 4.500 înălțime. Erupția vulcanului submarin a creat o nouă insulă de anvergură în urma volumului mare de roci și a coloanelor de cenușă expulzate.

În 3 martie a început să erupă vulcanul Villarrica din sudul statului Chile, aruncând lavă la înălțimi mari și provocând un nor de cenușă, ceea ce a determinat evacuarea forțată a comunităților aflate în apropiere. Vulcanul, aflat la aproximativ 750 de km sud de capitala chiliană, este unul dintre cei mai activi vulcani din America de Sud. Un alt vulcan din sudul țării, Calbuco, a erupt în 22 aprilie, pentru prima dată după 40 de ani, degajând un nor de cenușă de câțiva kilometri în atmosferă. Populația a fost evacuată pe o rază de 20 kilometri. El a erupt de trei ori până la sfârșitul lunii aprilie.

Tot în America de Sud, vulcanul Turrialba din Costa Rica a intrat din nou în erupție în 5 mai (după cea din 13 martie), aruncând cenușă până în capitala San José, situată la circa 60 de kilometri, iar în 11 mai, în Nicaragua, a fost observată la vulcanul Telica, unul dintre cei mai activii din țară, o nouă erupție de gaz și cenușă, printre cele mai semnificative de la reluarea slabelor emisii în urmă cu o săptămână.

Vulcanul Cotopaxi, aflat aproape de Quito și care a intrat în erupție în luna august, după o pauză de 138 de ani, arunca la începutul lunii octombrie o impresionantă coloană de cenușă până la 2 kilometri înălțime. Vulcanul de 5.897 de metri din Ecuador este considerat unul dintre cei mai periculoși din lume din cauza marii cantități de zăpadă de pe vârf și a populației numeroase din apropierea lui.

Un strat de nisip și cenușă a acoperit la începutul lunii decembrie nord-estul Nicaraguei în urma celei mai mari erupții a vulcanului Momotombo în mai mult de un secol. Momotombo nu a mai înregistrat o erupție atât de importantă din 1905, coloana de fum atingând 8.000 de metri înălțime. A fost urmată de o explozie la fiecare patru secunde, potrivit Institutului Nicaraguan de Studii Teritoriale (Ineter). Vulcanul a expulzat cenușă, fum, nisip și lavă cu o forță impresionantă.

Într-o altă zonă a planetei, în Indonezia, vulcanul de pe muntele Sinabung din provincia Sumatra de Nord a erupt în 2 aprilie, împrăștiind o coloană de cenușă de 2 kilometri spre cer, ceea ce a impus declanșarea unei evacuări la scară redusă a populației. Explozia puternică a răspândit cenușă fierbinte până la 4 km sud de crater. Situația s-a repetat la începutul lunii iunie, când circa 3.000 de persoane au fost evacuate după o altă erupție a vulcanului Sinabung, declanșând emiterea celui mai înalt nivel de alertă. Peste 10.000 de persoane din așezările din apropierea vulcanului Sinabung au fost evacuate din cauza erupțiilor violente.

Un alt vulcan indonezian, din Java de Est, s-a trezit la viață în aceeași lună după o perioadă de calm, aruncând fum și cenușă. Autoritățile au declarat alertă în zona Mount Raung situată la o treaptă imediat sub cea maximă, dar nu au ordonat evacuări. Aeroportul din insula Bali a fost închis două zile, blocând numeroși turiști aflați în vacanță.

Autoritățile italiene au fost în alertă la începutul lunii decembrie, când vulcanul Etna din Sicilia a avut una din cele mai puternice erupții din ultimii 20 de ani. El a aruncat în aer un uriaș nor de cenușă neagră care a acoperit localitățile din zonă și a dus la închiderea unui aeroport aflat la 70 de kilometri distanță. Muntele Etna, înalt de 3.350 de metri, este unul dintre cei mai mari vulcani activi din lume. Cea mai importantă erupție a sa din perioada recentă a durat 473 de zile și s-a încheiat în martie 1993, după ce a generat un flux de lavă ce amenința să acopere localitatea Zafferana Etnea. Echipele de intervenție au reușit din fericire să devieze curgerea piroclastică.