Grupă AB, întâlnită la sub 10% din populaţia Terrei
Oamenii de ştiinţă au arătat de-a lungul timpului că există patru mari grupe sanguine: 0, A, B şi AB. Dupa frecvenţă, repartiţia pe grupe sanguine a populatiei Romaniei e următoarea: 33% grupa 0; 43% grupa A, 16% grupa B si 8% grupa AB, potrivit desprecopii.com. La nivel mondial, procentul celor care au grupa AB este de aproape 5%.
Persoanele care au o anumită grupă de sânge au o protecție mai mare la infecția de COVID-19
Cele mai rare grupe de sânge. Cum poate avea loc transfuzia
Moştenirea unei grupe de sânge are strânsă legătură cu grupele pe care le au părinţii copilului. Astfel, în cazul copiilor care au grupa AB, cel mai probabil părinţii acestora au avut AB şi AB, AB şi B, AB şi A sau A şi B.
Transfuzia se face respectând anumite reguli pentru a nu pune în pericol şi mai mult viaţa pacientului, mai precis apariţia şocului transfuzional, în caz de incompatibilitate a sângelui. Astfel, indivizii cu grupa sanguinã AB pot primi sânge, fãrã nici un risc, de la toate celelalte grupe, motiv pentru care sunt denumiţi „primitori universali”. Însă, ei nu pot dona sânge decât persoanelor care au grupe AB. Sângele din grupa 0 poate fi transfuzat tuturor indivizilor, indiferent de grupă, detinãtorii grupei 0 fiind denumiti si „donatori universali”. Grupa A doneazã grupelor A si AB si primeste sânge de la grupa A sau de la 0. Grupa B doneazã grupelor B si AB si primeste numai de la grupele B si 0.
Cele mai rare grupe de sânge. Langereis şi Junior
Două noi sisteme de grupe sangvine au fost descoperite în 2014, potrivit sciencesetavenir.fr. Cele două poartă numele Langereis (Lan) şi Junior (Jr) şi au fost identificate de cercetătorii de la Institutul Naţional de Transfuzii Sangvine din Franţa. Este vorba, de fapt, despre două proteine de pe suprafaţa globulelor roşii, care favorizează transportul unor substanţe în afara celulelor. Ambele grupe noi de sânge se întâlnesc rar în Europa, însă profilul grupei Junior este prezent la câteva zeci de mii de japonezi.
Cele mai rare grupe de sânge. Grupa HH sau sângele Bombay
Potrivit „The Hindu”, cea mai rară grupă de sânge se numeşte „sângele Bombay” (HH). Este un tip de sânge în afara sistemului standard ABO, iar în lume se găsesc doar câteva zeci de persoane cu acest tip de grupă.
„Sângele de aur” – cea mai rară grupă de sânge din lume. Doar 43 de persoane de pe planetă o au
În ultimii 50 de ani, cercetătorii au descoperit 43 de persoane în întreaga lume care au o particularitate a sângelui cu potenţial uriaş de a salva vieţi; de aceea a fost numit „sângele de aur”. Așa numitul “Sânge de aur” a fost identificat pentru prima dată în 1961, la o femeie din Australia. La vremea respectivă, medicii considerau că un embrion cu acest tip de sânge nu ar fi avut nicio şansă de supravieţuire, cu atât mai puţin şansa de a atinge vârsta adultă. Şi totuşi, până în 2010, au fost descoperite 43 de persoane, pe tot globul, cu Rh nul. Cercetătorii au încă de desluşit multe mistere al acestui complex sistem Rh şi donatorii sunt foarte căutaţi.
Sângele cu Rh nul este considerat universal compatibil cu toate grupele care au particularităţi deosebite ale Rh-ului negativ, ceea ce face ca potenţialul său de a salva vieţi să fie unul uriaș. Totuși, medicii sunt încă rezervaţi în a efectua transfuzii cu acest sânge şi o fac numai în cazuri extreme, când viaţa pacienţilor este în pericol, pentru că o dată administrat este foarte greu de găsit ulterior. În situaţia inversă, în care o persoană cu Rh nul are nevoie de o transfuzie, aceasta poate fi făcută doar cu sânge identic, ceea ce o face dependentă de ceilalți 43 de oameni de pe planetă în aceeași situație, aflați în Brazilia, China, Japonia, Statele Unite, Irlanda, iar trimiterea de sânge dintr-o ţară în alta este un coşmar birocratic, cea mai sigură metodă este donarea periodică de sânge pentru propria nevoie.
Ce anume crează tipurile diferite de sânge?
Ne-a luat ceva timp să înțelegem complicațiile sângelui, dar astăzi știm că această substanță care susține viața constă în:
– Celulele roșii din sânge (hemoglobină) – celule care transporta oxigen și elimină dioxidul de carbon din organism;
– Celulele albe din sânge (leucocite, de exemplu) – celulele imune care protejează organismul împotriva infecțiilor și a agenților străini;
– Trombocite – celule care elimină cheagurile de sânge;
– Plasma – un lichid care poartă săruri și enzime.
Fiecare componentă are rolul său bine definit, însă doar celulele roșii din sânge sunt responsabile pentru diferitele noastre tipuri de sânge. Aceste celule au niște proteine numite antigene, iar prezența sau absența anumitor antigene determină tipul de sânge. Spre exemplu sângele de tip A are numai antigenele A, tipul B numai B, tipul AB ambele și tot așa. Celulele roșii din sânge mai au un antigen numit proteina RhD. Când aceasta este prezentă, se spune că un tip de sânge este pozitiv, iar când este absentă, negativ. Dacă o persoană cu sânge de tip A primește o transfuzie de sânge de tip B, sistemul imunitar nu va recunoaște noua substanță ca fiind o bună și nu o va accepta, considerând că organismul este atacat.
Circa 160 din cei 342 de antigeni ai unei grupe de sânge se regăsesc la majoritatea oamenilor. Dacă îţi lipseşte un antigen pe care 99% dintre oameni îl au, grupa ta e considerată rară, dar dacă ai un antigen pe care 99% din oameni nu îl au, atunci grupa ta este foarte rară.
Lipsa unui antigen foarte comun stabileşte caracterul negativ al unei grupe de sânge. Dacă primeşti sânge de la un donator cu aceeaşi grupă, dar cu Rh pozitiv, anticorpii tăi vor reacţiona la celulele incompatibile şi transfuzia poate fi fatală. Există persoane cărora le lipsesc toţi cei 61 de antigeni din sistemul Rh, iar particularitatea a fost numită Rh nul, unul dintre cele mai rare tipuri de sânge din lume şi o descoperire fenomenală pentru hematologie.
sursa: https://bigthink.com/