Această nouă datare efectuată pe 50 de picturi neolitice în 11 peşteri din nord-vestul Spaniei indică faptul că această practică artistică preistorică a început în Europa cu aproximativ 10.000 de ani mai devreme decât se credea.
Oamenii de ştiinţă aflaţi la originea acestei descoperiri au stabilit că desenul unei mâini şi câteva discuri pictate cu ajutorul unui şablon, prin suflarea vopselei pe pereţii unei peşteri din El Castillo datează din urmă cu cel puţin 40.800 de ani, cu 10.000 de ani mai devreme decât desenele şi alte decoraţiuni descoperite în peşterile din Franţa, considerate până de curând drept cele mai vechi desene artistice din Europa.
„Indicii despre prezenţa omului modern în nordul Spaniei datează din urmă cu 41.500 de ani, într-o perioadă în care trăiau încă în acel loc oamenii de Neanderthal„, a declarat Alistair Pike de la Universitatea Bristol din Marea Britanie, principalul autor al studiului.
„Rezultatele acestei datări arată că oamenii moderni au ajuns din Africa, iar pictura murală făcea deja parte din activităţile lor culturale sau ei au dezvoltat această formă de expresie artistică foarte repede, poate în concurenţă cu omul de Neanderthal”, cu care au coexistat pentru o vreme, a explicat savantul britanic.
Se pare însă că cele mai vechi picturi neolitice descoperite până în prezent se găsesc în peşterile din Europa, nu în Africa.
Primele forme ale simbolismului uman descoperite pe continentul african, vechi de 70.000-100.000 de ani, sunt câteva perle găurite, coji de ouă gravate şi pigmenţi.
Astfel, nu este deloc imposibil ca acele picturi din nordul Spaniei să aparţină „artei neanderthaliene”, a adăugat acelaşi cercetător, al cărui studiu, la care au participat mai mulţi cercetători, a fost publicat în revista Science.
„Dacă este aşa, atunci ar fi o descoperire fantastică, ce ar semnifica faptul că mâinile pictate în Spania ar fi fost desenate aplicând mâinile unor oameni de Neanderthal pe pereţii acelor peşteri”, a adăugat el. „Totuşi, va trebui să datăm mai multe picturi pentru a demonstra această ipoteză”, a adăugat Alistair Pike.
Pentru Joao Zilhao, un expert în istoria omului de Neanderthal de la Universitatea din Barcelona, coautor al studiului, această ipoteză este probabilă.
El a explicat faptul că tehnica de datare radiometrică cu uraniu şi toriu folosită în acest caz, care măsoară vârsta depozitelor carbonatate din picturi, nu datează stratul superior al pigmenţilor, pentru a nu-l vătăma.
„Astfel, aceste picturi ar putea fi cu câteva milioane de ani mai vechi decât sedimentele carbonatate care le acoperă. Nu putem deocamdată să dovedim acest lucru, dar intuiţia îmi spune că aşa stau lucrurile. Ştim deja că simbolismul în expresia culturală exista în rândul oamenilor de Neanderthal”, a adăugat acelaşi cercetător, citând ca exemple picturile corporale, bijuteriile confecţionate din oase, fildeş şi cochilii în cultura paleolitică din zona actualei Franţe şi din Peninsula Iberică, în urmă cu 50.000 de ani.
„Din acest motiv, nu ar fi deloc surprinzător ca oamenii de Neanderthal să fi fost de fapt primii artişti ai peşterilor din Europa, mai ales după ce am aflat despre ei în aceşti ultimi zece ani”, a subliniat Joao Zilhao.