Ca un element de noutate, procurorii solicită instanţei ca, pe lângă condamnare, cele trei judecătoare să fie obligate la plata sumei de 18 milioane de lei, reprezentând prejudiciul creat de Dinel Staicu Băncii Internaţionale a Religiilor, prejudiciu care nu a mai fost plătit ca urmare a admiterii acelei contestaţii în anulare, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat al DNA, la data de 22 februarie 2012, cele trei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală au falsificat, cu prilejul redactării, decizia penală nr. 381/22.02.2012, pronunţată în dosarul nr. 9972/2/2011.
Decizia viza admiterea contestaţiei în anulare depuse de Dinel Nuţu (fost Staicu) faţă de o hotărâre prin care, anterior, un alt complet al aceleiaşi instanţe îl condamnase definitiv la 7 ani închisoare.
Anchetatorii susţin că falsificarea s-a realizat prin: atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului constând în aceea că au consemnat, în mod nereal, că obiectul tuturor dosarelor penale luate în considerare la invocarea autorităţii de lucru judecat a avut la bază aceeaşi sesizare, cu acelaşi conţinut, aceeaşi situaţie de fapt (cesiune de creanţe şi obţinerea de credite), acelaşi prejudiciu (107.175.372.000 lei, respectiv 80.536.563.000 lei), aceleaşi părţi, aceleaşi societăţi comerciale, acelaşi probatoriu, aceeaşi parte civilă (Banca Internaţională a Religiilor SA).
De asemenea, judecătoarele şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin aceea că au desfiinţat, în mod ilegal, trei hotărâri judecătoreşti şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de 7 ani închisoare emis pe numele lui Dinel Staicu.
Acest lucru a avut drept consecinţă obţinerea unui folos necuvenit de către Dinel Staicu, prin exonerarea de executare a unei pedepse privative de libertate şi de plata despăgubirilor civile în cuantum de 18.839.684 lei către Banca Internaţională a Religiilor SA, prin lichidator judiciar.
DNA detaliază modul în care cele trei judecătoare au anulat nelegal condamnarea lui Dinel Staicu.
Astfel, în anul 2006, Dinel Staicu a fost trimis în judecată pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, constând în aceea că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, Banca Internaţională a Religiilor, prin nouă sucursale ale sale, a cesionat creanţe în valoare de 10.678.612 lei unui grup de 11 firme din municipiul Craiova şi a acordat credite pe termen scurt sub formă de linii de credit în valoare de 8.053.561 lei, cu încălcarea legii şi a normelor de creditare, beneficiarul acestora fiind Dinel Staicu, asociat/administrator al firmelor din grup.
În urma judecării acestei cauze, în anul 2011, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Dinel Staicu la 7 ani închisoare, menţinând şi obligarea în solidar a coinculpaţilor la plata despăgubirilor civile.
Din acest dosar a fost disjuns un alt dosar, în care Dinel Staicu a fost trimis în judecată în anul 2008 pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice şi asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, reţinându-se că, în perioada august 2000 – iulie 2001, alături de alţi 9 inculpaţi, a prejudiciat SNTGN Mediaş cu suma de 26.082.460 lei, această cauză aflându-se, în prezent, în curs de judecată.
Pe de altă parte, din cele două dosare, procurorii au disjuns alte cauze, în care s-au efectuat acte premergătoare, finalizate prin soluţii de neîncepere a urmăririi penale, aceste soluţii fiind menţinute de Curtea de Apel Craiova.
La data de 28 aprilie 2011, Dinel Staicu a început executarea pedepsei de 7 ani închisoare, dispusă prin decizia penală nr. 741/R/4.04.2011 a Curţii de Apel Bucureşti.
Pe 2 mai 2011, Dinel Staicu a formulat contestaţie în anularea deciziei penale prin care a fost condamnat la 7 ani închisoare, contestaţie care a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti ca fiind inadmisibilă.
La data de 18 august 2011, el a formulat o nouă contestaţie în anulare împotriva aceleiaşi decizii, invocând autoritatea de lucru judecat a deciziei penale nr. 1057/27.09.2010 a Curţii de Apel Craiova, dar şi-a retras contestaţia.
Ulterior, la data de 23 noiembrie 2011, Dinel Staicu a depus o a treia cerere de contestaţie în anulare la Curtea de Apel Bucureşti, în care a invocat autoritatea de lucru judecat a aceleiaşi decizii penale nr. 1057/27.09.2010 a Curţii de Apel Craiova.
Cauza a fost repartizată completului de judecată format din cele trei judecătoare, care, la termenul din 1 februarie 2012, au respins contestaţia în anulare ca fiind tardiv formulată, însă la termenul de judecată din 22 februarie 2012 au admis contestaţia în anulare împotriva deciziei penale nr.741/04.04.2011 a Curţii de Apel Bucureşti, desfiinţând în parte această decizie, cu motivarea că există autoritate de lucru judecat şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de 7 ani închisoare, dispunând punerea în libertate a contestatorului.
‘Cu alte cuvinte, cele trei judecătoare au considerat că, anterior pronunţării definitive a pedepsei de condamnare a lui Dinel Staicu de către Curtea de Apel Bucureşti, o altă instanţă de judecată, respectiv Curtea de Apel Craiova, ar fi pronunţat o decizie opusă, aşadar favorabilă condamnatului, pentru aceleaşi fapte. Hotărârile judecătoreşti ale celor două instanţe (Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Craiova ) nu privesc aceeaşi faptă’, susţin procurorii.
Astfel, hotărârea judecătorească a Curţii de Apel Craiova a avut ca obiect o procedură de contestare a legalităţii şi temeiniciei unei rezoluţii prin care s-a dispus, cu referire la Dinel Staicu, neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni şi spălare de bani; iar hotărârea judecătorească a Curţii de Apel Bucureşti a avut ca obiect judecarea cauzei în care, printre alţii, Dinel Staicu a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 18.839.684 lei, asupra unor bunuri şi conturi bancare aparţinând celor trei judecătoare, după cum urmează: Veronica Cîrstoiu – conturi bancare pe care este titulară, două apartamente, două terenuri intravilane în suprafaţă de peste 3.000 mp şi un teren extravilan de 1.800 mp; Dumitriţa Piciarcă – conturi bancare pe care este titulară, apartament şi două imobile aflate în coproprietate; Liliana Bădescu – autoturism marca VW Touareg şi un apartament.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.