Ministrul Vasile Cepoi a declarat că toate cheltuielile privind asistenţa medicală de urgenţă ar putea fi finanţate din bugetul de stat, conform propunerilor la proiectul noii Legi a sănătăţii.
„Sumele colectate prin asigurările de sănătate nu acoperă în prezent pachetul de bază de servicii medicale. Cu toate aceastea, în momentul actual nu se pune problema majorării contribuţiei la asigurările de sănătate, ci ar trebui găsite alte surse de finanţare”, a spus Vasile Cepoi, în deschiderea seminarului cu tema „Unităţi de primiri-urgenţe. Prezent şi viitor – problema aglomerării în unităţile de primiri-urgenţe din România”.
Ministrul Sănătăţii a precizat că printre soluţiile găsite ar fi şi aceea de a prelua asistenţa medicală de urgenţă în totalitate la bugetul de stat.
„Pentru definirea pachetului căutăm soluţii, una dintre acestea este preluarea asistenţei medicale de urgenţă în totalitate la bugetul de stat. Preluarea se va realiza odată cu transferarea unei serii de servicii medicale către asigurările de sănătate, deoarece acordarea acestora nu este condiţionată de calitatea de asigurat. În prezent, prin bugetul de stat sunt acoperite doar cheltuielile unităţilor de primiri urgenţe şi cele cu rezidenţii”, a mai spus ministrul Vasile Cepoi.
Serviciile de ambulanţă sunt finanţate din bugetul CNAS şi ar fi normal ca acestea să fie plătite de la Ministerul Sănătăţii, cum serviciile SMURD sunt la Ministerul de Interne, a spus, la rândul său, subsecretarul de stat Raed Arafat.
De asemenea, ministrul Sănătăţii a subliniat în timpul seminarului că una dintre problemele importante ale asistenţei medicale de urgenţă rămâne supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţe.
„Este un fenomen cu care se confruntă sistemele de sănătate din întreaga lume. Pe lângă problema acoperirii cheltuielilor de la bugetul de stat, una dintre soluţii rămâne aceea de respectare a criteriilor deja existente de internare, dar pentru acest demers este nevoie de un control profesionalizat şi de intervenţia asupra factorilor externi care determină supraaglomerarea, ca de exemplu asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, depistarea precoce a unor boli cronice”, a mai spus Cepoi.
Legat de acest subiect, subsecretarul de stat Raed Arafat a explicat că în unităţile de primiri urgenţe au ajuns, în 2011, 3.280.000 de persoane, 28 la sută dintre aceştia fiind internaţi.
În general, timpul de aşteptare în UPU este de numai câteva minute pentru cazurile grave, dar poate ajunge şi până la două ore pentru un consult de specialitate.
Raed Arafat a precizat că suprasolicitarea unităţilor de primiri urgenţe este o problemă a tuturor spitalelor din lume, dar că medicii au obligaţia să-i consulte pe toţi pacienţii care ajung în aceste unităţi.
El a mai spus că, probabil, între 10 şi 15 la sută dintre cei care ajung la UPU nu ar fi trebuit să meargă aici, ci la un alt serviciu.
„În gardă trebuie să ajungă toţi cei care suspectează o problemă de sănătate. 25 la sută dintre pacienţi ajung pe picioare, nu cu ambulanţa. Sigur că poate 10-15 la sută nu ar fi trebuit să ajungă la UPU, ci să fie investigaţi în altă parte, dar medicii au obligaţia să-i consulte pe toţi, nu pot refuza pe nimeni”, a mai spus Raed Arafat.
Cele mai aglomerate unităţi de primiri-urgenţe sunt în Bucureşti, laSpitalul Floreasca şi la Spitalul Universitar de Urgenţă, şi la Craiova, dar Ministerul Sănătăţii va finaliza analiza unităţilor de primiri-urgenţe pentru a vedea situaţia reală a funcţionării acestora.
Raed Arafat a mai spus că o altă analiză în auditul făcut de Ministerul Sănătăţii în UPU vizează respectarea criteriilor de internare, foarte clar prevăzute în Ordinul ministrului nr. 1706. El a precizat că spitalele sunt obligate să aibă între cinci şi zece la sută dintre paturi pentru urgenţe, însă acest lucru este puţin respectat.
Întrebat despre preluarea ambulanţei la bugetul de stat, Arafat a spus că este un lucru foarte bun ca toată urgenţa, inclusiv ambulanţa, să treacă la Ministerul Sănătăţii.
Raed Arafat a semnalat faptul că există în continuare o lipsă de personal în unităţile de primiri urgenţe de aproape 48 la sută, dar aceasta a scăzut mult în ultimii ani, întrucât s-a intensificat pregătirea acestora.