Un studiu publicat luni în jurnalul Nature Biomedical Engineering a dezvăluit că un fir, asemănător unei sârme, introdus într-o venă poate atrage nanoparticule magnetice speciale concepute pentru capturarea celulelor canceroase din sânge.
Potrivit cercetătorilor, celulele care se desprind din tumori şi călătoresc liber în fluxul sanguin pot servi drept indicatori biologici ai prezenţei cancerului, însă de multe ori identificarea acestora este foarte dificilă în condiţiile în care o picătură de sânge reprezintă o mostră de doar câţiva mililitri din volumul total al sângelui din corp.
Firul are o lungime aproximativă cu cea a degetului mic de la mână şi grosimea sârmei unei agrafe de birou, însă poate atrage de 10-80 de ori mai multe celule tumorale în comparaţie cu metodele de detecţie a cancerului aplicate pe probe de sânge, se arată în studiul în care au fost prezentate aceste concluzii observate în urma cercetării efectuată pe porci.
De asemenea, tehnica îi poate ajuta pe medici să evalueze răspunsul unui pacient la anumite tratamente contra tumorilor deoarece, dacă terapia funcţionează, cantitatea de celule canceroase din sânge creşte pe măsură ce celulele mor şi se desprind de tumoare.
”Poate fi utilă în orice altă afecţiune care presupune prezenţa în sânge a celulelor sau moleculelor de interes”, a explicat Sam Gambhir, profesor de radiologie şi director al Centrului Canary pentru detectarea precoce a cancerului al Universităţii Stanford.
”Spre exemplu, presupunem că se caută o infecţie bacteriană, ADN tumoral circulant sau celule rare responsabile de inflamaţie; în oricare dintre aceste scenarii, firul şi nanoparticulele ajută la îmbogăţirea semnalului şi, prin urmare, la detectarea bolii sau a infecţiei”, a adăugat Gambhir.
Nanoparticulele conţin un anticorp care se agaţă de celulele tumorale circulante, se arată în studiu. Ulterior, după ce celulele canceroase şi nanoparticulele se unesc, celula se ”înfăşoară” cu magnetul minuscul, iar când complexul celulă-magnet trece pe lângă fir, este atras de forţa magnetică abătându-se de la traiectoria sa normală din fluxul sanguin şi se ataşează de fir. Acesta din urmă este scos apoi din venă, iar celulele sunt ”dezbrăcate” spre a fi analizate.
Gambhir şi echipa sa au testat dispozitivul pe porci amplasându-l într-o venă în apropiere de urechea animalului, similară cu venele umane. În comparaţie cu alte metode de detecţie asemănătoare, firul a ”agăţat” cu 500 – 5.000 mai multe celule tumorale, după cum a precizat Gambhir.
”Estimăm că ar fi nevoie de circa 80 de eprubete cu sânge pentru a compara ceea ce poate realiza firul în 20 de minute”, a precizat cercetătorul.