Oameni, cimpanzei şi urangutani – numai gorilele lipseau pentru ca biologii să poată compara genomurile celor patru maimuţe contemporane, supravieţuitoare rare ale marii familii a hominidelor, scrie Agerpres. De acum se poate, datorită studiului realizat de o echipă internaţională de câteva zeci de cercetători, care-şi publică rezultatele în revista britanică Nature.
‘Mulţumită ADN-ului unei gorile femelă, Kamilah, am adunat o secvenţă genetică a gorilei, pe care am comparat-o cu genomurile altor maimuţe mari’, luând în considerare circa 11.000 de gene, arată şefa studiului, Aylwyn Scally, de la Wellcome Trust Sanger Institute, din Marea Britanie.
Biologii consideră în mod tradiţional că, în arborele de evoluţie al primatelor, cimpanzeii şi oamenii au un strămoş comun, mai recent decât cel care-l leagă pe fiecare dintre ei de gorilă. Prin urmare, pentru orice secvenţă genetică umană, cea mai apropiată ar trebui să fie la ‘vărul’ cimpanzeu. Potrivit analizelor efectuate de Scally şi colegii săi, acest lucru se verifică, dar numai în proporţie de 70%. În realitate, 15% din genomul uman este mai apropiat de cel al gorilei decât de al cimpanzeului. La rândul său, 15% din genomul cimpanzeului este mai apropiat de cel al gorilei decât de al omului, arată studiul.
‘Am descoperit că gorilele şi oamenii au suferit modificări genetice paralele, îndeosebi evoluţia auzului’, precizează dr Chris Tyler-Smith de la Wellcome Trust Sanger Institute. ‘Oamenii de ştiinţă au sugerat faptul că evoluţia rapidă a genelor auzului la om este legată de evoluţia limbajului. Rezultatele noastre ridică un semn de întrebare în acest sens pentru că genele auzului au evoluat la gorile cu o viteză aproape echivalentă cu cea a omului’, apreciază el.
Conform calculelor echipei internaţionale, gorilele s-ar fi despărţit în evoluţia lor de oameni şi cimpanzei acum circa 10 milioane de ani, despărţirea speciei umane de cea a cimpanzeilor având loc acum 6 milioane de ani.