Rezultatele acestei experienţe, desfăşurate timp de un an şi jumătate cu Spectrometrul Magnetic Alpha (AMS) instalat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), ar putea purta semnătura materiei întunecate, arată cercetătorii. Ei au observat existenţa unui exces de antimaterie, de origine necunoscută, în fluxul de raze cosmice, ce ar fi rezultat din anihilarea particulelor de materie întunecată.
‘Rezultatele sunt compatibile cu nişe pozitroni – particulă de antimaterie – care pot proveni din distrugerea particulelor de materie întunecată intrate în coliziune în spaţiu’, arată într-un comunicat Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), cu sediul la Geneva.
‘Însă aceste observaţii nu sunt destul de concludente pentru a ignora alte explicaţii’, adaugă CERN.
‘Lunile viitoare detectorul AMS ne va putea arăta cu siguranţă dacă aceşti pozitroni sunt semnătura materiei întunecate sau dacă este vorba de altceva’, precizează fizicianul american Samuel Ting, câştigător al premiului Nobel şi profesor la Massachusetts Institute of Technology, care conduce cercetările. El este cel care a conceput AMS, instrument de 2,5 miliarde de dolari şi primul spectrometru trimis în spaţiu.
Materia întunecată nu este formată din neutroni, protoni sau electroni, ca materia vizibilă ce constituie 5% din Univers. În afara celor 5% de materie vizibilă şi celor 23% de materie întunecată ce formează cosmosul, restul de 72% corespunde energiei întunecate, forţă misterioasă care ar explica accelerarea expansiunii Universului.