Cercetătorii au făcut anunţul care schimbă tot ce ştiam despre COVID. Cercetătorii spun că această descoperire este valabilă indiferent de gravitatea formei de COVID, de vârsta pacienţilor sau de prezenţa patologiilor. Studiul a fost realizat de prestigiosul Spital San Raffaele din Milano.
Se pare că aceşti anticorpi, rămân în sânge timp de cel puţin opt luni de la îmbolnăvire, arată un studiu studiu italian publicat marţi, relatează AFP, citat de news.ro. Constatarea este valabilă ”indiferent de gravitatea bolii (covid-19), a vârstei pacienţilor sau prezenţei altor patologii”.
Aceasta e concluzia specialiștilor care au realizat studiul. Cercetarea a fost realizată de prestigiosul Spital San Raffaele din Milano, în colaborare cu Institutul Superior de Sănătate (ISS), organismul care consiliază Guvernul italian în domeniul sănătăţii publice.
”Prezenţa acestor anticorpi, în pofida faptului că este redusă în timp, se dovedeşte foarte persistentă. La opt luni de la diagnostic, doar trei pacienţi” dintre cei 162 monitorizaţi – dintre care 29 au murit – nu mai erau pozitivi la testul de detectare a acestor anticorpi, precizează într-un comunicat comun San Raffaele şi ISS.
Citeşte şi: Medicul Adrian Marinescu despre testarea anticorpilor: „Dacă mi-am testat anticorpii după o lună, stau liniştit trei luni. Să vedem lucrurile mai echilibrat, nu trăim o apocalipsă”
De asemenea, prezenţa precoce a acestor anticorpi este ”fundamentală în combaterea cu succes a infecţiei. Cei care nu reuşeşsc să-i producă în primele 15 zile de la contaminare riscă mai mult să dezvolte forme grave de COVID-19”.
Studiul a fost realizat prin monitorizarea a 162 de pacienţi pozitivi cu SARS-CoV-2 – 67% bărbaţi cu o vârstă medie de 63 de ani – care s-au prezentat la Urgenţe la San Raffaele în primul val al epidemiei în Italia.
Primele eşantioane de sânge au fost recoltate la momentul diagnosticului, în martie-aprilie 2020, iar ultimele în noiembrie 2020.
În total, 57% dintre bolnavii de COVID-19 prezentau şi o altă patologie la momentul diagnosticului. Cele mai frecvente dintre aceste patologii erau hipertensiunea (44%) şi diabetul (24%).